BINE ATI VENIT IN NEANT!

TOTI VENIM DE NICIUNDE SI PLECM NICAIERI,REGASINDU-NE APOI INTR-UN VID ABSURD.

Acest blog a apartinut lui IOAN ''NEALA'' NICA care a murit in 1 Ianuarie 2020. Blog-ul va fi administrat in continuare de fratele sau George ''Sixray'' NICA

joi, 26 februarie 2015

Ce sunt cu adevarat coincidentele ?


In viata fiecarui om au loc foarte multe evenimente stranii, pe care stiinta nu le poate explica si de aceea le numeste coincidente intamplatoare. De exemplu, va ganditi la un prieten vechi, iar peste un minut el va suna. Sau stati si va ganditi de unde sa faceti rost de bani si, pe neasteptate, cineva isi achita o datorie. Aceste lucruri se intampla la nivelul cel mai simplu. Dar exista o multime de alte coincidente care ne fac sa ne gandim la inexplicabil si sa credem in amestecul fortelor superioare.
La 5 decembrie 1664, pe coastele Tarii Galilor s-a scufundat o corabie. La data de 5 decembrie 1785, in acelasi loc, a naufragiat un alt vas. La data de 5 decembrie 1866, acolo a avut loc un al treilea eveniment similar. Dupa fiecare accident a ramas in viata o singura persoana si, de fiecare data, aceasta se numea Hyu Williams.
Un sir uimitor de coincidente sint legate si de vietile presedintilor Kennedy si Lincoln. Prima si cea mai simpla coincidenta este ca ambele nume de familie au cite sapte cifre. Presedintele Lincoln a avut un secretar pe nume Kennedy, iar presedintele Kennedy a avut un secretar pe nume Lincoln. Dupa ce au fost ucisi, in ambele cazuri, locul presedintelui a fost luat de persoane pe nume Johnson.
Intr-o noapte de iulie a anului 1930, politistul Allan Folby din Texas a fost implicat intr-un accident de masina si a fost ranit la un picior. A pierdut foarte mult sange si probabil ca ar fi murit, daca nu ar fi existat un trecator pe nume Alfred Smith care i-a salvat viata. Insanatosindu-se, politistul si-a continuat serviciul. Au trecut astfel cinci ani. La un moment dat, pe Folby l-au chemat la locul unui accident. Pe asfalt se gasea o persoana care suferise acelasi accident ca si Folby in urma cu mai multi ani. Acesta era Alfred Smith, cel care il salvase pe politist in aceleasi circumstante.
Unele dintre aceste coincidente stiinta contemporana le poate explica bazindu-se pe legile statisticii si ale matematicii, pe legile naturii si ale comunitatii, dar si pe natura perceperii omenesti.
De ce apar asemenea coincidente? Multi cercetatori considera ca asemenea evenimente il obliga pe om sa aiba o atitudine mai atenta si mai serioasa fata de episoadele din viata proprie. Ni se spune de foarte multe ori sa credem in intuitie. Se poate ca Dumnezeu sa ne trimita un impuls sau sa ne spuna sa credem in intamplare.
Ultima propunere poate parea nestiintifica. Evenimentele denumite de noi coincidente au primit de foarte mult timp denumirea de fenomene de sincronism. Acest termen a fost propus pentru prima oara in acelasi timp, dar independent unul de altul, de catre doi renumiti cercetatori din domeniul fizicii si psihologiei. Laureatul Premiului Nobel Wolfgang Pauly si psihologul Karl Gustav Young au ajuns la concluzia ca in ceea ce priveste coincidentele nu poate fi vorba decat de intamplare. Amindoi au sustinut faptul ca niste evenimente nelegate prin nimic unele de altele pot fi reunite printr-o cauza comuna sau se pot intampla fara nicio cauza, independent de legile naturii. Ambii cercetatori si-au explicat pozitia prin aceea ca legile naturii nu sunt absolute. Ei au spus ca legatura dintre evenimente poate avea o semnificatie esentiala pentru om, in ciuda faptului ca acest lucru se opune reprezentarilor omului despre creatie si legile care il conduc.
Young a mai emis o presupunere: prin aceste mici minuni, Cosmosul raspunde necesitatilor interne, profunde ale psihicului. Chiar daca coincidentele pot avea loc ca urmare a intamplarii, sincronismul adevarat apare atunci cand individul are nevoie de el.
Pentru a expune publicului larg aceste idei revolutionare si a explica despre ce este vorba, Young a luat ca exemplu de comparatie visele. Majoritatea acestora nu au o semnificatie: in ele nu exista o simbolistica importanta. Insa atunci cand psihicul este agitat si ceva il apasa, apar visele pline de sens. Se intampla ca visul sa prevada o catastrofa sau sa ii aminteasca omului despre ceva important. Daca se continua comparatia, in coincidente sau in fenomenele de sincronism, lumea inconjuratoare se foloseste de fortele superioare pentru a-l preveni pe om despre ceva. Young a mers si mai departe emitind o ipoteza fantastica: pentru a ne impiedica sa acordam atentie unui fapt neimportant, psihicul nostru schimba practic lumea, creeaza coincidente, care pot arata drumul catre salvare, iesirea dintr-o situatie fara speranta. Acest lucru este egal cu a recunoaste ca minunile exista si apar nu fara o oarecare participare a omului.
Se poate spune ca, in acest fel, coincidenta este un simplu mijloc de a ajunge la resursele noastre profunde, la capacitatile psihicului nostru. Aceste semne ale soartei sunt percepute mai bine de oamenii cu o minte deschisa, de cei care prefera in mod obisnuit logica.
Iata un alt exemplu de coincidente. In anul 1939, pe o corabie americana mergea si un oarecare inginer. Cand s-au apropiat de locul unde s-a scufundat Titanicul, ceva i-a spus ca trebuie sa opreasca vasul. A reusit sa il convinga pe capitan sa faca acest lucru. Din intuneric a aparut atunci un aisberg gigantic. Vasul s-a lovit de el, dar nu s-a scufundat. Acest vas se numea Titanian.
In anul 1976, un ginecolog englez din Londra a asistat la o nastere de tripleti pentru a treia oara in practica sa de cativa ani. Numele de familie al acestui medic era Triplet!
In ziarul “New York Herald”, la data de 26 noiembrie 1911 a fost publicata o stire potrivita careia la Greenberry Hill in Londra au fost spanzurati trei vinovati de uciderea lui Edmund Berry. Numele celor trei spanzurati erau Green, Berry si Hill.
Baietelul Roger Loser, de 4 ani, a fost salvat de la inec de o femeie pe nume Elise Blais. In anul 1974, cand avea 16 ani, in acelasi loc Roger a salvat de la inec un barbat care s-a dovedit a fi sotul lui Elise Blais.
La Detroit un micut a cazut de la etajul 14 al unei cladiri si a fost salvat de catre un trecator pe nume Joseph Figlok. Un an mai tarziu, in acelasi loc, un alt copil a cazut de la fereastra si a fost salvat de acelasi Joseph Figlok.


Sursa:http://www.almeea.ro/ce-sunt-cu-adevarat-coincidentele/

joi, 19 februarie 2015

Mama

Mama
de Valeriu Cercel

Din amintiri ce se destramă,-n amurgul vieţii, regăsesc 
Mereu, parcă, o altă mamă, care, la vârsta mea, firesc, 
Am înţeles ce se-ntâmpla, cum altfel ea mi-a apărut
Prin ochii şi prin mintea mea în timp ce-ntruna am crescut ;

O văd şi-acum, ce vis frumos ! la patru anişori ai mei,
Când o priveam numai de jos, tot agăţat de fusta ei,
Trebăluind cu bucurie, spăla, călca, şi-apoi bucate,
De-aveam impresia că ştie ca să le facă ea pe toate,

Dar când crescusem puţintel, făcând “cei şapte ani de acas’” 
Fi’nd primul ei învăţăcel, şi “corijent” nu am rămas (!) 
Eram convins sută în mie, şi cât de mult o admiram,
Că dumneaei mai multe ştie chiar decât eu mi-nchipuiam !

De-abia prin şcoală, eu boboc, ştiind ce-i prin abecedare,
Când îmi găsea ac de cojoc, aveam un semn de întrebare, 
Iar pe la şaişpe, în liceu, ca mine cine mai era (!)
Îi răspundeam, şi cu tupeu, că nu e chiar cum zice ea,

Ca pe la optuşpe… ce ani ! mergând la dans cu prima fată, 
Când s-a zgârcit mama la bani, mi s-a părut că-i demodată…
La douăzeci şi cinci ajuns, cu facultate, sus de nas,
Mă minunam, mai pe ascuns, cât de…în urmă a rămas (!)

Iar pe la patruzeci, povaţă, se întampla că îi ceream,
Ştiind atât de multe-n viaţă, cam după ce eu hotăram,
Iar la cinzeci…n-o deranjam, şi nu eram într-o ureche…
Aşa pe-atuncea o vedeam, bătrână şi de modă veche…

Dar iată că la şaizeci şi…mulţi dintre voi nu vă daţi seama
Cam cât de mult eu mi-aş dori un sfat, o vorbă de la mama,
Cu şcoala veche ce-a făcut, prin ce-a trecut în anii grei,
Să o admir ca la-nceput când mă ţineam de fusta ei,

Chiar de mi-ar fi puţin cam teamă, cicălitoare cum e ea,
Aş asculta-o că mi-e mamă şi mai ales la vârsta mea,
Că ce păţeşteee, nu vă spui, tăticu’, da’ nu-i supărat… 
Şi-acuma stă pe capu’ lui…ca să se lase de fumat !

Concluziile si explorarea individuala (Metafizica)

Concluziile si explorarea individuala

 Ochiul cu prejudecati este orb, iar inima care este plina de concluzii este moarta. Daca exista prea multe presupuneri, inteligenta ta incepe sa-si piarda claritatea, frumusetea si intensitatea. Devine slaba. Inteligenta slaba este ceea ce se numeste intelect. Asa-zisii intelectuali nu sunt cu adevarat inteligenti, sunt doar intelectuali. Intelectul este un cadavru. Poti sa-l decorezi cu perle, diamante, smaralde, dar tot cadavru o sa ramana.
A fi viu este cu totul alta chestiune. Inteligenta este viata, spontaneitate, deschidere, vulnerabilitate, impartialitate si curajul de a functiona fara concluzii. si de ce spun ca este curaj? Este curaj, pentru ca, atunci cand functionezi pe baza unei concluzii, acea concluzie te protejeaza, iti ofera siguranta. stii prea bine acest lucru, stii cum sa ajungi la el, esti eficient in privinta lui. Pentru a functiona fara o concluzie inseamna a functiona in inocenta. Nu exista siguranta, poti sa gresesti, sa o iei pe alta cale.

OSHO

Sursa:http://esoterism.ro/ro/conc.php

Omul este plin (Metafizica)

Omul este plin

 Daca este in armonie cu universul. Daca nu este in armonie cu universul, atunci este gol, in intregime gol; iar din aceasta stare de gol
 Se naste dorinta de a poseda. Aceasta dorinta de a poseda poate fi umpluta cu bani, cu locuinte, cu mobila, cu prieteni, cu orice, deoarece nu poti sa traiesti in acest gol. Este ingrozitor. Este o viata de fantoma. Daca esti gol si inlauntrul tau, este imposibil sa traiesti. 
 Pentru a avea senzatia ca interiorul tau este plin exista numai doua cai. Fie intri in deplina armonie cu universul... te umpli cu tot ceea ce este, cu toate florile si cu toate stelele. Aceasta este adevarata implinire. Insa daca nu faci acest lucru, si milioane de oameni nu il fac, atunci singura cale este de a te umple cu tot felul de reziduuri.
Dorinta de a poseda inseamna ca simti pur si simplu o stare de gol, pe care vrei sa o umpli cu orice, indiferent care ar fi respectivul lucru. Odata ce intelegi acest lucru, dorinta de a poseda dispare. Atunci apare dorinta de a intra in comuniune cu tot ceea ce este, astfel incit tot acest gol interior sa dispara.

OSHO


Sursa:http://esoterism.ro/ro/omplin.php

duminică, 15 februarie 2015

Reumatism


Reumatism
de Valeriu Cercel

Şeful meu, domnul Georgică, 
Om integru, respectat 
La birou, la una mică, 
De tot natu-i salutat (!)

La frizer, la lăptărie,
Prin talcioc şi când mai iese
Cu Tănţica lui nurlie, 
De şoferi şi florărese,

Chiar şi-afar’, în deplasare, 
Fi’nd a’ lui subordonat,
N-am văzut vreunul care 
Pe el nu l-a salutat,

Până luni, la Eforie, 
Când făcurăm un ocol,
Delegaţi la Cisnădie, 
După colţ, la Techirghiol,

Să ne ungem cu noroi, 
Că din iarnă, din Bucegi,
Reumatici amândoi, 
Leac mai bun nu-i să te dregi,

Numai că, unşi cu noroi 
De la tălpi pân’ la chelie,
Dezbrăcaţi, ca dracii goi, 
Cin’, pe şefu’, să-l mai ştie (?!)

Arătând în fundul gol,
(Mă iertaţi de-acest cuvânt)
Sub beneficul nămol,
Toţi o apă şi-un pământ,

Pân’ ce-apar vreo câţiva inşi, 
Cum şedeam noi la uscat,
Ne măsoară şi…surprinşi, 
Cu respect m-au salutat,

Ca apoi, mai mulţi din gloată
Exclamând “ooo !” se mirau,
Şi-unii chiar, ca la armată,
Cu-n salut mă onorau ,

Că de marţi, şefu’ meu, Gică,
Din orgoliu, fanatism,
Mă urăşte,-mi poartă pică,
Pentru-al meu…reumatism !

Nedumerire



Nedumerire
de Valeriu Cercel

Acum două luni mi-a prescris
Un doctor, că numele-mi scapă,
Să beau, cum demult am omis,
Pe zi, opt pahare de apă,

Având un efect curativ,
Rinichi, diabet, năpârlire,
Uita-voi şi de laxativ,
Chiar ştofa mi-o face subţire (!)

Şi-am fript-o normal, să constat
De cura prescrisă că are,
Pe lângă ce mult m-a costat,
Efecte total secundare :

Sughiţ, ameţeli şi arsuri,
Simţind cum ficatul îmi crapă,
De când folosesc ca măsuri,
Pe zi, opt pahare de apă,

Şi-l cat pe-acel doctor, vădit,
Că nici până astăzi nu ştiu 
La ce oare s-a referit :
La vin sau…mă rog, la rachiu (?!)

vineri, 13 februarie 2015

Iluminatii




Membrii renumiţi
Goethe, Ferdinand din Brunswick şi mulţi alţii

Conform culturii populare şi teoriilor ciudate şi primitive ale conspiraţiei, nicio societate secretă nu a ajuns atât de renumită precum „Iluminaţii,” care a fost adesea un subiect dezbătut în cărţi, filme şi televiziune. Gruparea, după cum se ştie, este mai mult sau mai puţin fictivă dar legenda acesteia sustine ca se trage dintr-o organizatie secreta germana care dateaza din jurul anilor 1700. La acea vreme, membrii se prezentau ca un ordin al liber-cugetătorilor erudiţi. La scurt timp, presa s-a întors împotriva lor şi au ajuns să fie consideraţi drept o putere ocultă nonconformistă care încerca să doboare guvernul, fiind acuzaţi şi de determinarea izbucnirii Revoluţiei franceze. Gruparea s-a destrămat la scurt timp după acest conflict însă au continuat să aibă o influenţă puternică, mult timp considerându-se că membrii şi-au continuat practicile de undeva din umbră.

Parctici secrete
Mulţumită apariţiei sale constante în cultură, gruparea ‚Iluminaţii’ continuă să înspăimânte şi în prezent. Teoreticieni conspiraţilor actuale afirmă că gruparea a supravieţuit şi că îşi continuă practicile lucrând sub forma unui guvern secret care guvernează industria şi politica mondială conform ideologiilor sale. Familia Bush împreună cu Winston Chruchill şi Barack Obama sunt consideraţi membri renumiţi dar încă nu există dovezi clare cum că această grupare ar fi fost dezvăluită. Cu toate acestea, zvonurile circulă constituind una dintre cele mai cunoscute, deşi ciudate, teorii ale conspiraţiei.

Sursa:http://zeceintop.ro/top-10-societati-secrete/

Francmasonii


Membri renumiţi
Winston Churchill, Mark Twain, James Buchanan, Bob Dole, Henry Ford şi Ben Franklin.

Mai puţin influenţi şi misterioşi decât în trecut asociaţia francmasonilor rămâne una dintre cele mai faimoase frăţii din lume, cu un număr de aproximativ cinci milioane de membri. Oficial, gruparea a fost fondată în 1717 însă documentele care atestă existenţa sa datează din jurul anilor 1300. Iniţial a fost întemeiată sub forma unei frăţii ai cărei membri împărtăşeau idei filosofice fundamentale, printre acestea numărându-se şi credinţa în fiinţa supremă. Gruparea pune accentul pe integritatea morală aşadar, asemenea altor grupări, şi aceasta a devenit renumită pentru acţiunile caritabile şi pentru faptul că munceau în folosul comunităţii. În ciuda practicilor, aparent inofensive, francmasonii sunt şi ei criticaţi. De mult timp, teoreticienii conspiraţiilor îi vizaseră pentru faptul că foloseau, chipurile, practici oculte infame şi astfel a luat naştere un partid politic de opoziţie. Orice biserică, indiferent de orientarea religioasă, se opunea grupării considerând că predicile morale şi credinţele spirituale ezoterice scădeau importanţa religiei tradiţionale.

Gruparea „Stonecutters” este o asociaţie prezentată în filmul „The Simpsons” care se bazează pe principiile francmasonilor.

Practici Secrete
Ţinând cont de numărul mare de membri şi de locuri în care se găseste, francmasoneria actuală nu mai are aceleaşi principii universale ca în trecut. Singura practică care încă se foloseşte constant este metoda inducţiei. Iniţiaţii trebuie să primească o recomandare din partea unei persoane deja membră a grupării apoi trebuie să parcurgă trei paşi înainte de ajunge „Maestru Mason”. De asemenea, membrii au metode prescrise de salut precum strânsul mâinii, anumite gesturi şi parole, iar cei care nu sunt membri nu au voie, sub nici o formă să participe la întâlniri.


Dupa Evan Andrews
Preluare TopTenz
Sursa:http://zeceintop.ro/top-10-societati-secrete/

miercuri, 11 februarie 2015

Banii... n-aduc fericirea

Banii...n-aduc fericirea
de Valeriu Cercel

Pe cât e de paradoxal, aşa cum astăzi omenirea,
Convinsă de un fapt real, că banii n-aduc fericirea,
Se zbate,-aleargă clocotind, având probleme foarte mari
La gândul că,-ntr-o zi, muncind, vor deveni milionari,

La fel şi eu, săptămânal, pensionar de meserie,
Cu-al meu noroc congenital iau un bilet la loterie,
Căci tot mereu cum socotesc, nu-mi pare-a fi o aberanţă,
Câţiva mangoţi de investesc într-o asemenea speranţă,

Şi-n special, pentru covrig, o şansă nu cred că există 
În viaţa mea ca să-l câştig dacă nu sunt înscris pe listă,
Jucând de ani, perseverent, aceleaşi numere cu gândul
Ca vreodată, evident, îmi va veni şi mie rândul,

De aia mă şi îngrozesc, ce-oi face când voi câştiga ?!...
Nici vorbă c-am să construiesc veceuri pentru bafta mea !
Însă, cu-atâtea milioane, probleme grave s-or ivi,
Căsuţa mea cu trei şoproane, confort nu-mi va mai oferi,

Iar tărăboanţa, un Fiat, cadou de la bunicul meu,
Părându-mi mic şi demodat, l-aş da precis la vr’un muzeu,
Ca să nu zic de Leana, care, ce-i drept, nu e ca-n prima zi,
Pe lângă o Lenuţă “mare”, mii de cusururi i-aş găsi…

Şi-apoi, mai mare mi-este teama, de-aş câştiga un sac de bani, 
Gândind ce şoc ar fi pe mama, şi de trăit mai are ani, 
Dar cel mai mult m-aş oftica pe-amicii mei ce, în neştire, 
Ar chefui, s-ar bucura…pentru a mea nefericire.

Sufletul reprezinta inconstientul la marele psihanalist Jung


Niciun psihanalist, fara indoiala, nu a surprins cu atata claritate legaturile dintre disciplina sa si esoterism precum Carl Gustav Jung (1875-1961). Intreaga sa opera este orientata spre elucidarea aspiratiei religioase a sufletului. Doua elemente o demonstreaza fara ambiguitate. Unul este afirmatia enuntata in primele pagini din “Psihologie si alchimie”: “Sufletul are in mod firesc o functie religioasa.” Celalalt este faptul ca studiul sau despre “Viata simbolica” este precedat de “Sapte invataturi adresate mortilor” apartinand lui Basilide, celebru gnostic alexandrin din secolul al II-lea.

Jung este considerat a fi marele continuator modern al esoterismului si nenumaratele sale observatii despre alchimie si gnoza au adancit intelegerea lor si au permis ca filozofiile lor sa fie permanent actuale. Iata un fragment din opera sa, “Viata simbolica”:
“Unii [...] pleaca de la ideea preconceputa ca inconstientul este ceva mai mult sau mai putin ingrozitor si arhaic de care ar trebui sa ne debarasam. Ideea este insa in contradictie cu experienta. Inconstientul este aidoma naturii: neutru. Daca el este distructiv pe de o parte, de cealalta este constructiv. El este izvorul tuturor relelor posibile si in acelasi timp matricea tuturor experientelor divinului si – oricat de paradoxal ar parea – el este cel care a produs constiinta si care continua s-o produca. O atare afirmatie nu inseamna ca izvorul este cel care creeaza apa, ca apa este produsa in locul precis unde vedem ca tasneste izvorul. Apa urca din adancimile muntelui, pe cai ascunse, ca sa ajunga la lumina zilei. Cand spun „iata izvorul”, vreau sa spun cu aceasta pur si simplu locul unde apa se iveste in fata privirii. Aceasta metafora cu apa exprima intr-un mod destul de corect natura si importanta inconstientului. [...]
De regula, o entitate metafizica nu intra in legatura cu noi prin telefon. Ea se transmite fiintei umane prin intermediul sufletului, cu alte cuvinte, din inconstientul sau. Sau mai degraba de la baza transcendentala, „psihoida”, a acestuia. Daca depreciem inconstientul, blocam canalele prin care curge acqua gratiae, dar cu aceasta metoda nu-l prindem pe diavol in mod sigur. Intr-adevar, meseria lui este tocmai aceea de a crea obstacole.
[...] Dat fiind ca expresiile inconstientului sunt in general ambivalente sau chiar echivoce („infricosator lucru este sa cadem in mainile Dumnezeului celui viu” [Sfantul Pavel, Epistola catre evrei, X, 311]), fermitatea si discernamantul au o importanta extrema. Vedem acest lucru intr-un mod deosebit de clar in desfasurarea procesului de individuare, cand trebuie sa-l impiedicam pe pacient fie sa respinga orbeste datele inconstientului, fie sa i se supuna fara niciun spirit critic. (De ce Iacob trebuie sa lupte impotriva ingerului Domnului? Pentru ca ingerul l-ar omori daca el nu si-ar apara viata.) Nu ar mai exista niciun fel de evolutie, ci numai o moarte mizerabila intr-un pustiu uscat, daca noi am crede ca putem stapani inconstientul cu rationalismul nostru arbitrar.”
Acest text evoca imediat folosirea drogurilor sacre in multe religii antice, datorita carora participantii si initiatii isi intrerupeau constienta pentru a ajunge la inconstient.


Sursa:http://www.almeea.ro/sufletul-reprezinta-inconstientul-la-marele-psihanalist-jung/

Modificarile genetice determina vampirismul

Cu toții ne-am întrebat ce este un vampir energetic? Există vampirii energetici? Cine sunt ei? În fiecare zi relaționăm, intrăm în contact cu alte persoane, cunoscute sau nu. Unele dintre aceste persoane ne seduc, altele ne enervează, ne creează o stare de disconfort.
Vampirul energetic ne acaparează tot ceea ce înseamnă viață personală și profesională. De regulă, el face parte din anturajul nostru și devine un fel de guru pentru nou. El este cel care la început s-a oferit să ne ajute, să ne asculte și încetul cu încetul, fără el, viața noastră nu mai are sens.
Vampirismul energetic este un fenomen cotidian, cu care ne întâlnim chiar dacă nu vrem. Specialiștii susțin că persoane apropiate nouă, pot deveni vampiri energetici. Partenerul, copilul, fratele, sora sau șeful și părinții pot avea această influență negativă, prin care echilibrul nostru fizic dar și psihic este dat peste cap. Vampirii energetici se împart în două grupe. Cei care produc acest fenomen involuntar și cei care se manifestă voluntar.
Vampiri energetici care în mod deliberativ practică astfel de tehnici sunt specialiști în ocultism, ei devin specialiști în a practica astfel de practici. Există mai multe tipuri de vampiri energetici. Acuzatorul sau intimidatorul este persoana care ne devalorizează în permanență, iar stresul la care suntem supuși ne poate fi fatal Negativismul lui pătrunde în câmpul nostru energetic, producând dezechilibre în ceea ce privește sănătatea noastră. O astfel de persoană este un bun manipulator și coleric prin excelență.
Interogatorul este persoana care în prima fază ne uimește prin curiozitatea sa, ca mai apoi, să constatăm că el fructifică ideile noastre. Este persoana care încearcă să ne imite, să fure ceva din identitatea noastră. Indiferentul este persoana care ne ignoră, este arogant, distant, misterios, lucru care ne enervează și ne face să fim dispuși la eforturi supraomenești pentru a-i intra în grații. Plângăciosul, omul care este mereu nemulțumit, care trebuie mereu compătimit și ascultat, este un vampir energetic care ne acaparează toată energia.
Tragedianul este persoana care pare să aibă în fiecare zi câte o tragedie. Totul este negru pentru el. El este fatalist prin excelență. Vampirul energetic este figura cea mai fascinantă a supranaturalului. El este frumos, pasional, distins, sadic sau gata de a se jertfi pentru noi. Unul dintre marii intelectuali ai secolului unu a fost Pliniu cel Bătrân. El s-a dedicat studiului vampirismului și vorbește într-o operă de-a sa, despre faptul că vampirilor le este frică de lemnul de frasin. Frasinul va deveni unealta principală împotriva vampirilor.
Cercetătorii vorbesc despre Human Vampiric Virus pe care anumite persoane îl dețin în ADN-ul lor. Nu se cunoaște originea acestui virus, care transformă persoana din una normală în vampir energetic. A fost avansată teoria conform cărei acest virus este de origine extraterestră. Alți specialiști pun această anomalie pe seama disfuncțiilor celulelor HEM, componente ale hemoglobinei. Ei susțin că este o boală ereditară. Persoanele cu astfel de afecțiuni sunt palide, nu suportă soarele, pot suferi afecțiuni ale pielii în cazul expunerii la soare, au tulburări psihice și dantura lor suferă modificări, colorându-se în roșu. În plus, ele pierd foarte mult sânge.
Știința medicală a acceptat că există modificări ale ADN-ului, care duc la aceste disfuncții. Adevăr sau fabulație vampirismul rămâne o fascinație. În fața avalanșei de mituri antice, cronici medievale sau istorii moderne, implicarea oamenilor de știință în studierea acestui fenomen, trebuie să recunoaștem că vampirismul există, îmbrăcând mai multe forme și că el este determinat de modificări genetice. În folclorul slav, poate izvorul cel mai puternic în domeniul vampirismului, se spune că pentru găsirea mormintelor în care se ascund vampirii este folosit un armăsar negru. Lăsat liber în cimitir, un astfel de armăsar perfect, fără nicio pată, va ocoli exact mormintele vampirilor.

Sursa:http://www.efemeride.ro/modificarile-genetice-determina-vampirismul

sâmbătă, 7 februarie 2015

1 Iunie



1 Iunie
de Valeriu Cercel

Câţi dintre voi nu aţi dori, la vârsta mea, tânăr bunic,
Să fiţi din nou şi azi copii, să nu vă pese de nimic ?
Să miorlăiţi când vreţi ceva, pe jos chiar să vă tăvăliţi,
Şi cât ar fi viaţa de grea, pe tavă toate să primiţi :

De la păpică, jucării, iar când apar acei sticleţi, 
La ţoale şic de la butic, nu mai vorbesc de marafeţi, 
Şi-apoi scandal că nu aveţi Merţan bonbon, decapotat, 
Să-ţi vezi părinţii pe pereţi (!) de gustul vostru rafinat !...

Numai că eu aş vrea să fiu copil din nou pe-al vieţii drum
Fără nimica fistichiu, să am doar mintea de acum,
Prin greutăţi câte-am trecut, având copii, sunt profesór…
Părinţii mei n-ar fi ştiut că aş fi fost în casa lor ;

Din faşă, n-aş fi bâzâit, în nopţi, din seară până-n zori,
Iar tatăl meu ar fi dormit, de n-aveam azi patru surori,
Şi-apoi lu’ mama, măricel, nu i-aş fi zis că eu nu pap
Orice mi-ar pune-n castronel, ca să-şi dea ochii peste cap ;

La şcoală, ar fi fără rost să-mi cert părinţii, fericit,
Că mi-au făcut lecţia prost şi profa iar s-a sictirit,
Ca prin liceu, de-aş lua un 3, la vreo lucrare ce n-o ştiu,
Mai tolerant aş fi cu ei, să nu-i albesc de timpuriu ;

Şi-aş fi cuminte şi corect, nu vicios, iar de fumat
Nici pomeneală ! Din respect, n-aş încerca măcar o dat’
Să-i necăjesc pe-ai mei părinţi, să-mi pomenească ei, mereu,
Cum i-am tot scos, mă rog, din minţi, de Paşte şi de Dumnezeu.

Doar că pe tata, cordial, ca şi pe mama, că nu-i bai,
L-aş respecta-n mod special ! Nu c-ar fi vorba de mălai,
Ci pentru cât de mândru-l ştiu, exagerând, chiar întreit, 
Când vine vorba de-al său fiu care îi seamănă leit ;

Şi-ades m-aş duce pe la ei. Chiar azi pe tata l-am văzut
(Ai mei copii, de obicei, se-arată doar când să-i ajut)
Şi-atât de mult s-a bucurat, cum nimenea mai mult ca el,
Simţindu-se din nou bărbat, cu mine la un păhărel…

Aşa că eu, de-aş fi copil din nou cu mintea de acum,
Cu-ai mei părinţi aş fi docil… însă aş vrea să mă rezum
La faptul că m-am tot gândit, ce fericiţi ar fi fost ei...
Tot astfel cum mi-aş fi dorit să fie şi copiii mei.

Societatea "Craniu si oase"


Societatea „Craniu si oase”

Membri renumiţi

George H.W. Bush, George W. Bush, John Kerry

Colegiile Ivy League sunt cunoscute pentru numeroasele organizaţii studenţeşti şi grupări, dintre care probabil ca cea mai renumita este societatea „Craniu si oase,” de la Universitatea Yale. În fiecare primăvară, societatea alege noi studenţi care să se alăture grupării, singura condiţie fiind ca cel iniţiat să fie liderul campusului universitar. Printre aceştia, cel mai des se numără atleţii, membrii consiliilor studenţeşti şi frăţia preşedinţilor. De asemenea, printre membri se găsesc şi preşedinţi ai Statelor Unite ale Americii, senatori şi reprezentanţi ai Curţii Supreme de Justiţie fapt ce a determinat ca mulţi să creadă că aceasta este un fel de organizaţie ilegală întemeiată de elitele politice. Nu se poate contesta faptul că grupul este bine finantat, deoarece există o grupare alumni, Asociaţia „Russel Trust”, care gestionează resursele financiare ale organizaţiei. De asemenea se crede ca grupul, deţine o insulă în partea de nord a oraşului New York.

Practici Secrete

Gruparea nu mai constituie un mister, în schimb, practicile lor nu sunt dezvăluite încă. Membrii se întâlnesc de două ori pe săptămână, dar încă nu se ştie ce se întâmplă în timpul şedinţei. Spre dezamăgirea teoreticienilor conspiraţiei, zvonurile care au apărut sunt oarecum lipsite de importanţă. Este posibil ca gruparea să fi fost ţinta câtorva farse, una fiind chiar judecată în instanţă de către preşedintele tribului apache care a afirmat că membrii grupării ‚osoase’ deţineau scheletul lui Geronimo. Pe deasupra, organizaţia este renumită pentru faptul că îi obliga, chipurile, pe membrii nou-iniţiaţi să relateze experienţele sexuale celorlalţi şi pentru faptul că fiecare iniţiat primea o poreclă. Se ştia, dintr-un zvon mult controversat, că preşedintele George W. Bush era poreclit, chipurile, „Magog”, nume dat membrilor care trăiseră cele mai multe experienţe sexuale.
Sursa:http://zeceintop.ro/top-10-societati-secrete/



luni, 2 februarie 2015

Necazuri familiare

Necazuri familiare
de Valeriu Cercel

Aţi văzut ce rău e când
Un bărbat nu vine-acas’
Şi-l găsiţi la crâşmă bând
Înspre ziuă plin de fas ?!

Şi de mai ai şi noroc
De-ăl mai bun din ăi mai răi,
Dimineaţa, pe cojoc,
Te scoli şi cu vânătăi,

Dar să fie şi curvar,
Câte-o lună să nu-l vezi,
Ţi se pare chiar bizar
Măritată să te crezi,

Nu mai zic de bani, halal !
Cât ţi-ar fi soţul de drag,
Şi cafteală şi scandal,
Toate de la ei se trag,

Doar Lenuţa, mândră-n sat,
Cu ochi negri, diafani,
Nu s-a plâns de-al ei bărbat
Niciodat’ în şapte ani,

N-a avut vorbe, scandal,
Că Ion, cum am dedus,
Era soţul ideal
Şi chiar foarte bine pus,

N-a sosit o noapte beat,
Fără bani, şi-apoi, atins,
Ca oricare urecheat,
S-o mai ia şi la încins,

Nici pe zi, el umblăreţ,
Nu s-a agăţat, haihui,
De vreo fustă prin judeţ,
Stând în pătrăţica lui,

Până ieri, să vezi necaz !
Calculând după venit,
A făcut Lenuţa caz,
De Ion, cât s-a scumpit,

C-a sărit, tot de la bani (!)
Leana,-n sus, aproape-un ceas…
Ştiţi cum fac, la şapte ani,
Ale noastre…parastas !

Bibelou de poezie

Bibelou de poezie
de Aton Ra

Bibelou de poezie
tot românul azi o scrie,
trup kitchos de peşte mut
cum aveai tu mai demult
pe TV-n sufragerie
ca sã-ţi parã casa vie.

Eminescu zace-n toţi,
în bunici sau în nepoţi
şi-şi mai trage câte-o palmã
versuind sã nu adoarmã,
iar Bacovia-n frig şi ploaie,
într-un vers, limba îşi taie.
Blaga catã în manele
vreo corolã de mistere,
pe când Labiş sub tramvai
se aruncã-n chin şi vai.

Cu sau fãrã de brevet
tot românu-i azi poet.

Singuratate (Metafizica)

Singuratate

 "Doar acei oameni care sunt capabili sa fie singuri,sunt capabili sa iubeasca,sa impartaseasca, sa descopere profunzimile celuilalt,fara a l poseda pe celalalt,fara a deveni dependent de celalalt,fara a l trata ca un obiect,si fara a deveni atasat de celalalt....
Acestia vor ingadui celuilalt libertate absoluta,fiindca ei cunosc ca daca celalalt pleaca,ei vor fi la fel de fericiti cum sunt acum.
 Fericirea lor nu poate fi luata de celalalt,fiindca nu este oferita de celalat,atunci de ce vor sa fie impreuna.
Nu mai este o nevoie,este ca ceva de lux.Se bucura sa impartaseasca, simt atata bucurie incat le ar placea sa o transmita cuiva.Ei stiu cum sa joace... viata ca un instrumentist singur.. ..."

Osho

Sursa:http://esoterism.ro/ro/singuratate.php

Deschizator de drumuri (Metafizica)

Deschizator de drumuri

Tu insuti esti deschizatorul tau de drumuri, iar turnurile ce le-ai inaltat sunt doar temelia sinelui tau deplin. Si sinele tau va fi el insusi o temelie.
 Iar eu, la randu-mi sunt propriul meu deschizator de drumuri, caci umbra cea lunga ce se intinde dinaintea mea in zori se va strange sub pasii mei la ceas de-amiaza. Apoi un alt rasarit imi va asterne o alta umbra la picioare, iar acea umbra se va strange, si ea, in miezul zilei celei noi.
 Mereu ne-am fost deschizatori de drumuri si vom continua mereu sa fim. Iar tot ce-am adunat si ce vom aduna vor fi seminte pentru pamanturi inca nearate. Noi suntem pamantul si tot noi plugarii; noi suntem cei care culegem si tot noi suntem cei culesi.
 Pe cand erai doar o dorinta ratacind prin ceata, si eu eram pe-acolo, un dor ratacitor. Apoi ne-am cautat unul pe celalalt si, din dorirea noastra, zamisliram vise – vise ce nu incapeau in timp, vise ce nu incapeau in spatiu. Iar cand erai abia o vorba nerostita pe ale vietii buze frematande, si eu eram prin preajma – inca o vorba nerostita. Apoi viata ne-a rostit si am alunecat prin ani, in freamat de-amintiri ale lui ieri si de tanjiri catre un maine, caci ieri inseamna moartea biruita, iar maine era renasterea ravnita.
 Acum suntem in mainile lui Dumnezeu. Tu esti un soare in mana Lui cea dreapta, iar eu pamant in mana Lui cea stanga. Cu toate astea, nu stralucesti mai mult dacat primesc eu stralucire. Iar noi, un soare si-un pamant, suntem abia-nceputul unui alt soare mai stralucitor si unui pamant mai roditor.
Si-ntodeauna vom fi un inceput. Tu insuti esti deschizatorul tau de drumuri, chiar tu, straine care treci prin fata portii si a gradinii mele. Iar eu, la randu-mi imi sunt deschizator de drumuri chiar daca par stand nemiscat la umbra arborilor mei.


Kahlil Gibran
Sursa:http://esoterism.ro/ro/gibran.php