BINE ATI VENIT IN NEANT!

TOTI VENIM DE NICIUNDE SI PLECM NICAIERI,REGASINDU-NE APOI INTR-UN VID ABSURD.

miercuri, 9 noiembrie 2016

Matematica

Matematică
de Chitul Grigore

O, matematică slăvită,
Pe care te iubim cu toţii,
Tu, fetelor, le dai emoţii,
Băieţilor doar chiulangită…

De ar scăpa măcar nepoţii
De jugu-acesta ca de vită,
Ce se transformă într-o sită,
Când dăm la Bac de ea cu toţii.

Dar nu-s speranţe de scăpare:
Aşteaptă mii de ecuaţii
O preasavantă rezolvare,
Ce va produce palpitaţii
Cândva şi pentru învăţaţii
Ce-s astăzi la socotitoare!

Duelul

Duelul
de Chitul Grigore

Sunt urmărit cu-nverşunare
De sângerosul temerar,
Mă zbat, m-agit, dar în zadar,
N-am nici o şansă de scăpare…

Am declarat-o foarte clar:
“ Duşman de moarte-n mine are ! “ ,
Deci nu m-aştept la vreo cruţare
Din partea-acestui adversar.

Neobosit, se-opreşte rar –
Suspicios ca fata mare,
Îmi dă târcoale circular,
Dar… un moment de nemişcare,
Stau încordat în aşteptare
Şi… pleosc ! , strivesc şi-acest… ţânţar !

Din intamplare

Din întâmplare…
de Chitul Grigore

S-au întâlnit aici, la mare,
În tabără la Costineşti:
El – un student din Baia Mare,
Ea – o brunetă din Ploieşti,
Din întâmplare…

Băiat galant, ca orişicare,
Şi-a invitat frumoasa-n fustă,
Spre înserat, la o plimbare,
Căci, de ! , faleza e îngustă,
Din întâmplare…

Vrăjit de zâna-ncântătoare,
El sugeră subtil o masă:
“ Luăm o bere şi-o gustare ! “
Ea: “ Mi-am uitat proteza-acasă … “
Din întâmplare…

Atunci Romeo,-n disperare,
Vru să se-nece în piscină,
Dar cu aşa căldură mare
Era şi apă prea puţină,
Din întâmplare…

Cel cu doua...

Cel cu doua . . . .
de Ion Pribeagu

Se zvonise-n oraselul
De pe deal, Chilia noua,
Cum ca Huma Haskelovici
Zice-se ca are doua.
Nimeni nu stia ce-s alea
Daca-s albe sau galbui
Doar atat, ca el le are
Si-amandoua-s ale lui.

Poate are doua case ?
Doua vaci, doua mâte ?
Doua gainusi motate ?
Poate doua porumbite ?
Nu, niciuna dintr-acestea
Dar fiind sigur ca le stiti
Va comunic ca sunt alea
Chiar la care va ganditi.

Insa fetele-ntre ele
Rusinoase, sum sunt toate
Isi spuneu cu preciziune :
- Nu se poate ! Nu se poate !
Zau, santem niste vacute
Cum ne intra-n creier noua
Toata lumea s-aiba una
Numai Huma s-aibe doua ?

Numai Hana Iosub, prinsa
De-al amorului jaratec
Si la gandul c-are doua
Si e si baiat simpatic.
S-a indragostit de dansul
De la prima scaparare
Si mai mult, sa se convinga
Daca-ntr-adevar le are.

Il pandea la strand sa-l vada
Dezbracandu-se pe chei -
Ce nu face-o fata culta
Pentru viitorul ei ? -
Azi asa si maine iarasi
A jucat in asa fel
Pana cand, la urma urmei
Ea s-a maritat cu el.

Insa vai, in noaptea nuntii
Dupa ce-a trecut furtuna
Hana-a observat ca Huma
A lucrat numai cu una.
Foarte indignata fata
De metodele aceste
L-a-ntrebat : -Asculta Huma
Dar cealalta unde este ?
- Unde vrei sa fie scumpo ?
E la rabin, draga fata !
La noi nimeni nu lucreaza
Cu-amandoua deodata !
Doar cand una oboseste
Si tu esti inca in verva,
Este bine-ntodeauna
Sa ai piesa de rezerva.

- Poate asa e ritualul ?
S-a gandit Hana Iosub -
Si-n familia lui Huma
Cele sfinte-s cu surub ?
Si plangea sarmana Hana
Varsand lacrimi mari cat cana
Fiinca Huma niciodata
N-a intrebuintat pe-a doua.

A trecut o luna - doua
Si-ntr-o seara, fara luna
In alcovu-ndragostitei
Giugiulindu-se-npreuna
Ea i-a spus : Asculta Huma
Ce-i in mana, nu-i minciuna !
Aia de la rabin draga
E cu mult, cu mult mai buna !

marți, 1 noiembrie 2016

De ce se pun bani pe pieptul mortilor ? Traditii si superstitii uimitoare despre monede !



Monedele au fost intotdeauna considerate semne de noroc. O zicala populara spune: „Orice moneda pe care o am imi poarta noroc”. A da o moneda unui cersetor aduce intotdeauna noroc, ca si aruncarea ei intr-o fantana.
Obiceiul de a arunca o moneda intr-o fantana sau intr-un put isi are originea in vremurile cand oamenii credeau ca in ele traiau spiritele. Riscai sa ai ghinion daca nu le onorai cand treceai pe langa ele. Dar a arunca o moneda intr-un put inseamna mai mult decat a cinsti spiritele; inseamna si a le plati pentru a te proteja. In fiecare an, milioane de oameni arunca monede in splendida Fontana di Trevi din Roma crezand ca, facand asta, intr-o zi vor reveni in Orasul Etern. Iranienii fac acelasi lucru atunci cand arunca monede in bazinul de la mausoleul lui Saadi, poetul lor national.


Vorbe de duh despre bautura (7)



” O sticla de vin contine mai multa filozofie in ea decat orice alta carte din lume. ” LOUIS PASTEUR

” Nu esti beat atata timp cat poti sta intins pe podea fara sa te tii de nimic” DEAN MARTIN

” O femeie m-a determinat sa ma apuc de baut, iar eu nici macar nu am avut bunul simt sa ii multumesc. ” W.C. FIELDS

Femei influente *Isabel I de Castilia

Isabela I de Castlia (1451 - 1504) Isabela I de Castilia este considerata una dintre cele mai controversate si puternice regine din istoria Spaniei. Ea este cunoscuta mai ales pentru sponzorizarea calatoriei lui Cristofor Columb in Emisfera vestica, a initiat Inchizita Spaniola si a unificat regatele spaniole ramase independente intr-o singura tara. Isabela I a condus impreuna cu sotul ei, Ferdinand de Aragon, din 1474 pana la moarte in 1504. Isabela I, precum sotul ei, era o credincioasa devotata. In ciuda faptului ca Spania avea o diversitate de religii: catolica, evreiasca, musulmana, ce traiau aici de secole, Isabela si Ferdinand au considerat ca era obligatia lor so faca din catolicism o religie dominanta a Spaniei. Ca urmare, in 1478, Isabela si Ferdinand au initiat Inchizitia Spaniola. Mii de evrei ce se convertisera de curand la catolicism au fost priviti cu neincredere. Se crede ca in jur de 2,000 de evrei au fost torturati, ucisi si fortati sa paraseasca tara in timpul Inchizitiei. Aproximativ 40,000 de evrei au fost botezati pentru a evita expulzarea sau persecutia. Populatia musulmana ramasa a fost mai tarziu vizata. Isabela este cunoscuta de catre Biserica Catolica sub numele de "Slujitorul lui Dumnezeu Isabela", astfel ea a realizat primul pas in a deveni o sfanta. Cand Isabela si Ferdinand au preluat puterea, Reconquista(Recucerirea) se apropia de sfarsit. Mare parte a Spaniei, cu exceptia regatelor musulmane ce se aflau sub Dinastia Nasrid din Andaluzia, fusesera unificate si aduse sub controlul catolic. Intre anii 1585 si 1492, Isabela si Ferdinand au incercat sa termine acest proces, prin cucerirea regatelor musulmane ramase si sa forteze populatia musulmana ramasa sa mearga in exil. De asemenea, in 1492, Isabela l-a finantat pe Cristofor Columb pentru a-si incepe calatoria in Emisfera Vestica. Explorarile lui Columb, cu ajutorul Isabelei, au contribuit la fondarea unui Imperiu Colonial peste ocean, ce va aduce multa bogatie si putere Spaniei, de-a lungul timpului. In alte cuvinte, se poate spune ca Isabela I a Castiliei a contribuit la transformarea Spaniei intr-o putere mondiala.