Catalhöyük, Turcia
*Oras disparut misterios
*Foto:Wikimedia Commons
Deseori numit cel mai vechi oraş din lume, Catalhöyük a fost parte a unei largi civilizații orăşăneşti şi agricole înfloritoare acum 9000 – 7000 de ani în urmă, situată pe teritoriul Turciei sud-centrale de astăzi.
Cel mai mare interes îl prezintă structura sa, care se diferă foarte tare de cea a majorității orașelor de atunci.
El nu avea drumuri, cel puţin aşa cum le ştim noi, şi era construit ca un stup, cu case construite una lângă alta şi cu intrări sub formă de găuri în acoperișur
Se crede că, după zidurile orașului, oamenii creșteau totul, de la grâu până la migdale şi ajungeau în casele lor cu ajutorul scărilor şi trotuarelor aflate de-a lungul acoperișurilor.
Dese ori, acești oameni decorau intrările în casele lor cu cranii de tauri şi îşi îngropau morții onorați în gunoiul acumulat dedesubt în podea.
Era o civilizație de până la epoca fierului şi scrisului, dar ea, totuși, a lăsat în urma lor dovezi a unei societăți sofisticate, bogată în ritualuri publice şi artă, ce număra o populație maximă de 10 000 de oameni la diferite etape a dezvoltării sale pe parcursul a 2000 de ani de existenţă.De ce oamenii, în cele din urmă au abandonat orașul? Răspuns la această întrebare, deocamdată, nu avem.
Deseori numit cel mai vechi oraş din lume, Catalhöyük a fost parte a unei largi civilizații orăşăneşti şi agricole înfloritoare acum 9000 – 7000 de ani în urmă, situată pe teritoriul Turciei sud-centrale de astăzi.
Cel mai mare interes îl prezintă structura sa, care se diferă foarte tare de cea a majorității orașelor de atunci.
El nu avea drumuri, cel puţin aşa cum le ştim noi, şi era construit ca un stup, cu case construite una lângă alta şi cu intrări sub formă de găuri în acoperișur
Se crede că, după zidurile orașului, oamenii creșteau totul, de la grâu până la migdale şi ajungeau în casele lor cu ajutorul scărilor şi trotuarelor aflate de-a lungul acoperișurilor.
Dese ori, acești oameni decorau intrările în casele lor cu cranii de tauri şi îşi îngropau morții onorați în gunoiul acumulat dedesubt în podea.
Era o civilizație de până la epoca fierului şi scrisului, dar ea, totuși, a lăsat în urma lor dovezi a unei societăți sofisticate, bogată în ritualuri publice şi artă, ce număra o populație maximă de 10 000 de oameni la diferite etape a dezvoltării sale pe parcursul a 2000 de ani de existenţă.De ce oamenii, în cele din urmă au abandonat orașul? Răspuns la această întrebare, deocamdată, nu avem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu