Clementa crestineasca

Clementa crestineasca
de Valeriu Cercel

Ferice de acel stejar
Ce pică mândru pe la noi
Şi-ajunge-n viaţa de apoi,
Ales cu har de Ăl divin,
Până în gât sătul de vin
În cercuri, doage de butoi,

Şi cât de binecuvântat
E dudu’ fără vină, care,
Sub lame de securi, topoare,
Balerci renaşte, fasonat,
Ca el, rachiului curat
Să-i dea arome şi culoare…

Dar eu aş vrea, de când mă ştiu,
Un tei să fiu, că de-oi cădea
Răpus tot de-un topor sadea,
S-ajung apoi…că-i cu rachiu 
Sau vin alb, negru, ghiurghiuliu…
Vr’unui butoi baban, canea ;

De-aceea, cât de blestemat 
A fost şi e de-atât popor, 
Ca bun creştin, consumator 
Cinstit, declar că am iertat 
Orice copac ce-a acceptat 
Să fie…coadă de topor.