Cum putem iubi vrajmasii
In primul rand, a avea 'vrajmasi' , a tine ura asupra cuiva, e o stare antinormala. In starea originara a omului, acesta nu putea ura pe nimeni, pentru ca singura lui iubire era catre Ziditorul lui. Pe care nu i-l putea lua nimeni, pentru ca El se afla 'in cerurile cerurilor' ba inca si in 'cerul cel mai presus de ceruri', unde nu poate ajunge nici o fiinta. In schimb, noi fiind cazuti, iubim si lucruri aflate sub 'cer', ba chiar si cele aflate pe 'pamant' si care ne pot fi luate.... oare nu asta e sursa urii, cand suntem 'privati' de ceva care credem ca ne apartine ?
Solutii la iubirea vrajmasilor, ar fi mai intai sa nu iubim nimic mai presus de Dumnezeu, iar mai ales lucrurile materiale is complet de neglijat. Nemaiputand fi 'privati' de mare lucru, n-o sa mai simtim nici ura asupra cuiva; dupa care dezvoltam in noi iubirea de tip 'divin' care nu face nici o discriminare; ii vom iubi si pe cei ce ne vor raul, fortat la inceput, mai apoi va deveni ceva natural. Daca suntem imuni la orice argument rational, atunci macar din mandrie [una pozitiva] dupa argumentul irefrangibil adus de Hristos "Daca iubiti numai pe cei ce va iubesc, ce mare lucru faceti ?" ca si cel mai neiluminat om, ba chiar si animalele, iubesc pe cine ii iubeste
De asemenea, cei care practica tantre mantre, se concentreaza la mandale etc sa incerce concentrarea pe Dumnezeu, dar cu conditia sa-l simta ca o prezenta vie langa ei, nu ca o abstractie filozofica. Rezultatul va fi ca, perseverand, spiritul tau se va misca in armonie cu spiritul Divin. Cand te concentrezi pe o mandala, mintea imprumuta ideile sugerate de mandala. Cand te concentrezi pe Dumnezeu, il iei pe Dumnezeu in tine
Sursa:http://esoterism.ro/ro/vrajmas.php
In primul rand, a avea 'vrajmasi' , a tine ura asupra cuiva, e o stare antinormala. In starea originara a omului, acesta nu putea ura pe nimeni, pentru ca singura lui iubire era catre Ziditorul lui. Pe care nu i-l putea lua nimeni, pentru ca El se afla 'in cerurile cerurilor' ba inca si in 'cerul cel mai presus de ceruri', unde nu poate ajunge nici o fiinta. In schimb, noi fiind cazuti, iubim si lucruri aflate sub 'cer', ba chiar si cele aflate pe 'pamant' si care ne pot fi luate.... oare nu asta e sursa urii, cand suntem 'privati' de ceva care credem ca ne apartine ?
Solutii la iubirea vrajmasilor, ar fi mai intai sa nu iubim nimic mai presus de Dumnezeu, iar mai ales lucrurile materiale is complet de neglijat. Nemaiputand fi 'privati' de mare lucru, n-o sa mai simtim nici ura asupra cuiva; dupa care dezvoltam in noi iubirea de tip 'divin' care nu face nici o discriminare; ii vom iubi si pe cei ce ne vor raul, fortat la inceput, mai apoi va deveni ceva natural. Daca suntem imuni la orice argument rational, atunci macar din mandrie [una pozitiva] dupa argumentul irefrangibil adus de Hristos "Daca iubiti numai pe cei ce va iubesc, ce mare lucru faceti ?" ca si cel mai neiluminat om, ba chiar si animalele, iubesc pe cine ii iubeste
De asemenea, cei care practica tantre mantre, se concentreaza la mandale etc sa incerce concentrarea pe Dumnezeu, dar cu conditia sa-l simta ca o prezenta vie langa ei, nu ca o abstractie filozofica. Rezultatul va fi ca, perseverand, spiritul tau se va misca in armonie cu spiritul Divin. Cand te concentrezi pe o mandala, mintea imprumuta ideile sugerate de mandala. Cand te concentrezi pe Dumnezeu, il iei pe Dumnezeu in tine
Sursa:http://esoterism.ro/ro/vrajmas.php
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu