Definitia simpla a aspiratiei catre Absolut sau a rugaciunii
Aspiratia catre Absolut sau rugaciunea este in esenta o simultana focalizare a mintii si orientare a sufletului care ne deschide accesul in domeniul spiritului si ne face sa fim intr-o inefabila rezonanta launtrica cu baza (substratum) imateriala ultima a lumii.
Ea consta, in general, intr-o chemare sincera, intr-o plingere, un strigat tacut de desnadejde sau o cerere de ajutor realizata intr-o stare de umilinta.
Alteori ea este o contemplatie senina a principiului Absolut imanent si transcendent al tuturor lucrurilor si fiintelor.
Aspiratia catre Absolut sau rugaciunea poate fi definita de asemeni ca o fulgeratoare inaltare a mintii si a sufletului catre Dumnezeu, ca un act instantaneu de evocare si de dragoste in care predomina adoratia catre Acela Absolut si etern de unde purcede aceasta minune care este insasi viata.
De fapt, aspiratia catre Absolut sau rugaciunea reprezinta efortul simplu al omului de a comunica direct cu Fiinta AbsolutA invizibila si creatoare a tot ce exista, care in realitate este suprema intelepciune, putere si frumusete, parinte plin de dragoste si mintuitor al fiecaruia dintre noi.
Departe de a consta intr-o simpla recitare de formulari seci, adevarata aspiratie catre Absolut sau rugaciunea reprezinta o stare sublima de comuniune sau fuziune spirituala in care constiinta se absoarbe gradat in Dumnezeu.
Aceasta stare inefabila de sintonanta launtrica cu AbsolutUL nu este doar de natura intelectuala si tocmai de aceea, ea ramine in general inaccesibila pentru filosofi, savanti si oameni de stiinta.
Sursa:http://esoterism.ro/ro/definitia.php
Aspiratia catre Absolut sau rugaciunea este in esenta o simultana focalizare a mintii si orientare a sufletului care ne deschide accesul in domeniul spiritului si ne face sa fim intr-o inefabila rezonanta launtrica cu baza (substratum) imateriala ultima a lumii.
Ea consta, in general, intr-o chemare sincera, intr-o plingere, un strigat tacut de desnadejde sau o cerere de ajutor realizata intr-o stare de umilinta.
Alteori ea este o contemplatie senina a principiului Absolut imanent si transcendent al tuturor lucrurilor si fiintelor.
Aspiratia catre Absolut sau rugaciunea poate fi definita de asemeni ca o fulgeratoare inaltare a mintii si a sufletului catre Dumnezeu, ca un act instantaneu de evocare si de dragoste in care predomina adoratia catre Acela Absolut si etern de unde purcede aceasta minune care este insasi viata.
De fapt, aspiratia catre Absolut sau rugaciunea reprezinta efortul simplu al omului de a comunica direct cu Fiinta AbsolutA invizibila si creatoare a tot ce exista, care in realitate este suprema intelepciune, putere si frumusete, parinte plin de dragoste si mintuitor al fiecaruia dintre noi.
Departe de a consta intr-o simpla recitare de formulari seci, adevarata aspiratie catre Absolut sau rugaciunea reprezinta o stare sublima de comuniune sau fuziune spirituala in care constiinta se absoarbe gradat in Dumnezeu.
Aceasta stare inefabila de sintonanta launtrica cu AbsolutUL nu este doar de natura intelectuala si tocmai de aceea, ea ramine in general inaccesibila pentru filosofi, savanti si oameni de stiinta.
Sursa:http://esoterism.ro/ro/definitia.php
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu