* * *S-a certat Raşela
Cu al ei bărbat,
Şi s-a dus degrabă
Drept la avocat.
El văzând-o jună
A vrut să se-nfigă:
"Când se ceartă doi
Al treilea câştigă."
poezie satirică de Ion Pribeagu
miercuri, 26 februarie 2014
***(S-a certat Rasela)
* * *S-a certat Raşela
Cu al ei bărbat,
Şi s-a dus degrabă
Drept la avocat.
El văzând-o jună
A vrut să se-nfigă:
"Când se ceartă doi
Al treilea câştigă."
poezie satirică de Ion Pribeagu
Filosofii ciudate- Nativismul - 1+1 fac 2, o stie toata lumea
Avandu-si radacinile in psihologie, curentul filosofic nativist avanseaza ideea conform careia mintea umana se naste si este gata incarcata, de la bun inceput, cu idei, ratiune si cunoastere. Optica nativista a aparut drept ca o reactie opusa ideii filosofilor englezi empiristi John Locke (1632 - 1704) si David Hume (1711 - 1776), care decretau mintea umana drept o entitate "tabula rasa", o foaie alba sau un burete uscat, dispunand de eventualitatea imbibarii ulterioare cu experiente si cunostinte, de-a lungul vietii individului. Teoria nativista atesta ca noi, oamenii, cunoastem de la bun inceput adevaruri matematice elementare, ca de exemplu cazul 1+1=2, precum si adevarul despre Divinitate. In cadrul nativismului se vorbeste despre posibilitatea ca unele concepte ce nu pot fi suplinite prin experienta, asa cum este cauzalitatea, trebuie sa existe anterior oricaror interactiuni alte individului cu viata, si deci trebuie sa fie innascute si ereditare.Cei mai importanti filosofi care au avut idei ce pot fi considerate nativiste:
.
René Descartes (1596 - 1650)
.
Gottfried Leibniz (1646 - 1716)
Sursa:http://www.descopera.ro/stiinta/5490667-top-10-cele-mai-ciudate-filosofii-din-lume
joi, 20 februarie 2014
Acelei care a plecat
Acelei care a plecatCând ai plecat, zâmbind, din casa noastră,
Din odăiţa plină de senin,
În grabă, ai uitat o floare-n glastră
Şi pijamaua ta de crèpe de chine.
Sărmana pijama cu flori bizare,
În care-ai râs atât, nici nu credea
Că va veni o zi amară-n care
Ai să ne uiţi, pe mine şi pe ea.
De-atunci, şedem în fiecare seară
În faţa sobei pline de cărbuni
Şi depănăm povestea iar şi iară,
Ca doi prieteni buni.
Ştiind c-atât de mult îţi fuse dragă,
O-mbrăţişez sub vraja din amurg,
Prin falduri îmi adorm privirea vagă
Şi-i mângai fiecare brandenburg.
Şi noaptea, prin apusuri cristaline,
Când dorul sparge-al lacrimilor dig,
O culc în pat alăturea de mine
Şi-o învelesc, ca să nu-i fie frig.
poezie de Ion Pribeagu din Strofe ştrengare (1930)
Filosofii ciudate *Idealismul(spiritul bate materia)
 |
| Johann Gottlieb Fichte |
Orientare fundamentala in filosofie, principala caracteristica a idealismului este aceea de a i se opune materialismului, prin solutia pe care o propune in cazul raportului dintre spirit si materie. Gruparile filosofilor idealisti considera astfel spiritul ca fiind primordial, natura realitatii bazandu-se pe ratiune si idei. Orientarea idealista plaseaza materia pe un loc secund, dependent de spirit, iar in unele cazuri chiar respinge cu totul existenta materiei. In cadrul acestui curent, tot ceea ce exista si percepem, apare pe cale de consecinta a fiintarii spiritului. Ramura obiectiva a idealismului considera ca entitatea primordiala, spiritul, este extern si independent de constiinta individuala, iar cealalta, ramura subiectiva, sustine ca esenta lumii imbraca exclusiv forma spiritului si tot ce contine realitatea care ne inconjoara reprezinta numai produsul constiintei individuale careia omul ii este condamnat.
Cei mai importanti filosofi care au cochetat cu idealismul:
.
Platon (428/427 - 348/347 i.Hr.)
.
Gottfried Leibniz (1646 - 1716)
.
Immanuel Kant (1724 - 1804)
.
Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770 - 1831)
.
Arthur Schopenhauer (1788 - 1860)
Sursa:http://www.descopera.ro/stiinta/5490667-top-10-cele-mai-ciudate-filosofii-din-lume
marți, 18 februarie 2014
Raspundere
Răspundere
La un rabin oarecare
De pe strada Mămulari,
Au venit odat', pe seară,
Zece coreligionari.
- "Rabi, se vorbeşte-n urbe
Şi-n Comunitatea toată
Că servanta dumitale,
Şlima, e însărcinată!"
Rabi, netezindu-şi părul
Şi bărbuţa ca de nea
A răspuns cu inocenţă:
- "Ei şi ce, e treaba mea?"
- "Dar, să nu te superi rabi,
C-a aflat şi Rabinatul
Şi tot Sanhedrinul ştie
Că mata eşti cu păcatul!"
Rabinu-a răspuns sfielnic
Cu pricepere măiastră:
- "Dacă eu sunt cu păcatul,
Ei, şi ce, e treaba voastră?"
poezie satirică de Ion Pribeagu
La un rabin oarecare
De pe strada Mămulari,
Au venit odat', pe seară,
Zece coreligionari.
- "Rabi, se vorbeşte-n urbe
Şi-n Comunitatea toată
Că servanta dumitale,
Şlima, e însărcinată!"
Rabi, netezindu-şi părul
Şi bărbuţa ca de nea
A răspuns cu inocenţă:
- "Ei şi ce, e treaba mea?"
- "Dar, să nu te superi rabi,
C-a aflat şi Rabinatul
Şi tot Sanhedrinul ştie
Că mata eşti cu păcatul!"
Rabinu-a răspuns sfielnic
Cu pricepere măiastră:
- "Dacă eu sunt cu păcatul,
Ei, şi ce, e treaba voastră?"
poezie satirică de Ion Pribeagu
La Bodega
La Bodegă
Nae a intrat în grabă
În bodegă "La trei poame"
Şi pe chelner îl întreabă:
- Ce ai pe listă, că mi-e foame.
Chelnerul cu reverenţă
Spre client privirea-şi plimbă
Şi răspunde cu prudenţă:
- Am o limbă! Dar ce limbă...!
- Limbă nu mănânc, răspunde
Nae acru la figură,
Nu pot să mănânc un lucru
Ce-i la animale în gură!
- Bine, a răspuns garsonul,
Vesel cu o idee nouă:
- Nu mâncaţi ce au în gură?
Să vă fac vreo două ouă?
poezie satirică de Ion Pribeagu
Nae a intrat în grabă
În bodegă "La trei poame"
Şi pe chelner îl întreabă:
- Ce ai pe listă, că mi-e foame.
Chelnerul cu reverenţă
Spre client privirea-şi plimbă
Şi răspunde cu prudenţă:
- Am o limbă! Dar ce limbă...!
- Limbă nu mănânc, răspunde
Nae acru la figură,
Nu pot să mănânc un lucru
Ce-i la animale în gură!
- Bine, a răspuns garsonul,
Vesel cu o idee nouă:
- Nu mâncaţi ce au în gură?
Să vă fac vreo două ouă?
poezie satirică de Ion Pribeagu
Echilibru – Punctul Centrului(Metafizica)
Echilibru – Punctul Centrului
Sinele raspunde la intrebari
Moto: “Tu esti toate manifestarea.â€(Nisargadatta Maharaj)
1. Cand esti spontan si calm in prezenta sau in absenta oricarui aspect, fenomen sau parte a manifestarii, cand esti liber, esti tu insuti si – fiindca nu esti atins, perturbat de nimic – Iubirea care esti in adancul fiintei tale se poate si se manifesta in toata puritatea, forta si fericirea Gloriei Constiintei Sale. “Nu refuza nimic si nu pastra nimic. Stabilit in Sinele tau ia parte la bucuria Totului si fii asa, cum Esti.†(…)
Totul (TOT-ul) ESTE acelasi vid (Spirit Absolut pur, constient si fericit). si eu sunt acela. Nu tin cu nimeni si cu nimic polar ori/si partial mai mult decat cu orice altceva. Sunt intregul, sunt pentru Tot, iubesc tot.
Nu te raporta niciodata la nimic in mod mental. Chiar daca mintea inferioara se raporteaza, categoriseste, numeste, judeca, alege, reactioneaza si distinge pe baza informatiilor mentale existente deja (deci nu crede, nu urma, nu te identifica cu mintea, cu egoul, cu iluzia ca esti o parte). Ramai calm, liber, spontan, ramai ca un copil neprihanit, curios, deschis si daruit: ramai TOT. Liber in iubirea constienta, fericita A-mentala. Martor detasat al Jocului Divin in Creatie.
Nu sunt separat de nimic, nu ma rup si nu ma leg de nimic anume, special, particular. Sunt al Totului si prin aceasta al tuturor partilor.
Daca nu ai scopuri – provenite din frici, dorinte (ego, orgoliu) – la nici una din cele sapte nivele, atunci esti contemplativ, senin, imperturbabil, relaxat, stabil: LIBER Sa FII, identic cu tine, adica Totul. Astfel esti multumit; nu iti lipseste si nu te deranjeaza nimic. Acceptand totul permiti involuntar si constient sa fii patruns, strabatut si cunoscut de orice, de tot, de intreg, descoperandu-te in intreg-ime, care esti chiar TU. Fara nevoi, fiind si avand totul, fara surplus, totul fiind perfect armonios in eternitate: iata Viata Ta, prin necesitatea ordinii si a echilibrului. Iar Tu esti participant Liber-Constient la JOCUL pe care vrei sa-l joci, dar si Martorul Singur, Unicul Jucator in SPIRIT.
Aspectele polare apar si dispar, toate fiind pentru tine numai prilejuri de joaca plina de bucurie, fara absolut nici o tendinta de a interveni, de a schimba, de a crea. Esti simultan Creatorul si Creatia deplina in Eternitate.
2. Misiunea (scopul pe care liber l-ai ales in jocul manifestarii si a vietii), precum si karma (soarta care se deruleaza in virtutea Legilor Creatiei si a manifestarii liberului tau arbitru) apartin formei, persoanei, identitatii, unei dintre nenumaratele infatisari limitat-particulare pe care ca si Suflet le-ai asumat participand astfel in propria-ti creatie.
Deci in Spirit esti total detasat, fara “a face†sa fii astfel, iar in viata esti total daruit cu umilinta si responsabilitate constienta pentru rolul, menirea, misiunea spirituala ales pentru acest timp, acest spatiu, aceasta personalitate incarnata (in lb. greaca “personaâ€=masca).
Dumnezeu este un cuvant prin care Tu ti-ai denumit propria fiinta totala, eterna, Care EsTI in Eternitate. Acest nume (Dumnezeu) ti-ai dat-o tie insuti din punctul de vedere (punct de vedere=viziunea dintr-un singur punct exterior si separat, in loc de o viziune si traire globala plenar identificatoare cu intregul) extrem de ingust al persoanei al carui rol il joci mai mult sau mai putin constient de faptul ca este prin definitie un rol trecator al Existentei Infinite Care Esti.
Situandu-te (ca si constiinta personala egotica, iluzorica imaginata si limitatoare in cadrul jocului) – situandu-te deci la CENTRU (calea ingusta, taisul lamei, calea de mijloc, calea cea de aur), neidentificandu-te cu nici una din polaritati, nici una din nenumaratele “parti†aflate mereu in schimbare si transformare, ramai centrat in tine, in SINE: ESTI LIBER. Pentru a intelege aceasta centrare – care se realizeaza la nivelul energiilor si starilor mentale si sufletesti – trebuie sa simti si sa stii ca amandoua partile esti TU si esti si jocul si spectatorul. Ca atunci cand privind o partida de joc sportiv in care doua parti (sportivi sau echipe de jucatori) se confrunta si actioneaza (numai in cadrul jocului) in sens contradictoriu atacandu-se si aparandu-se neincetat; asadar TU pur si simplu te bucuri liber de Frumusetea Jocului fara sa aspiri, sa speri, sa doresti sau sa vrei incrancenat victoria ori infrangerea uneia dintre cele doua parti polar opuse.
3. Compasiunea este manifestarea atotputernica a Iubirii Libere si Suverane a Fiintei intregi (Dumnezeu) care EsTI in SINE, dar in masura trezirii din ce in ce mai profunde la Realitatea Constiintei Tale Divine, aceasta compasiune se va manifesta in mod proportional cu nivelul tau actual de constienta si prin persoana ta limitata (rolul jucat) spre Toate Aspectele Creatiei.
Daruirea, ajutorul fara asteptari, munca dezinteresata, slujirea plina de modestie, karma yoga sau actiunile caritabile sunt manifestarea Iubirii Pure, detasate a Creatorului catre Creatie si totodata a creaturii inspre Creator si Creatie.
4. Toate regulile [de la Legea Absoluta a Iubirii prin legile universale si ideale (cauzale) ale Creatiei si Legea Armoniei Sufletesti (blanda, ferma si incoruptibila Voce a Constiintei Interioare) pana la codicile de legi ale dreptului si justitiei societatilor umane] – regulile deci nu sunt pentru a obliga Creatia sau creatura, ci pentru a semnala, a indica directia spre TOTALA LIBERTATE neingradita. Fiecare lege defineste armonia mentala, ordinea al unui anumit nivel existential si vibrational al constiintei si al vietii fiintei constiente. Prin urmare orice legitate sau regula inteleasa si integrata in constiinta fiintei in mod clar, profund si asumata sincer (asumarea totala a adevarului exprimat de legea respectiva, fuziunea deplin identificatoare cu armonia pe care aceasta lege o protejeaza), - altfel spus o lege care nu mai este exterioara (ceva dat, impus), ci interioara (liber aleasa) este transcensa instantaneu: deci intelegerea, ILUMINAREA precede in mod obligatoriu ELIBERAREA TOTALA.
5. Creatia este un JOC GRANDIOS, maret care se manifesta in interiorul Mentalului Divin de catre SPIRITUL DIVIN (Dumnezeu Tatal) prin puterea infinita a IUBIRII DIVINE, cu scopul evidentierii – prin jocul reflexiilor nenumarate a trairii in Creatie – Gloriei Divine pentru insasi Constiinta Divina.
Creatia are la baza LOGOSUL (Cuvantul Divin Creator, Paravak) si principiile, legitatile armoniei, interactiunilor si conexiunilor existente in cadrul Creatiei intregi intre intreg si parte, respectiv intre diferitele parti constituente ale intregului.
7. – Care este locul, rolul si esenta Fiintei OM in cadrul Creatiei Divine?
OMUL este DUMNEZEU in miniatura, fiind complet inzestrat si potential capabil in orice moment si/sau in Eternitate de aceleasi tipuri de manifestare, de creatie, de Iubire si CONSTIENTA DE SINE ca si DUMNEZEU TATAL.
Omul este incoronarea Operei Divine Unice (regele creatiei, stapanul care a primit spre ingrijire(!!!) toata manifestarea). Din aceasta Cauza Unica si pentru acest Unic Scop El, Omul are la dispozitie, chiar in propria fiinta absolut toate aspectele, fortele, cunostintele de Esenta Divina care formeaza Creatia, precum si fiecare si/sau orice posibilitate, forta si putere Liber-Constient manifestata, utilizata. Tatal Ceresc I-a daruit de la inceputurile Creatiei intru Eternitate toate Elementele Creatiei.
Omul are:
I. -un corp material in corespondenta cu nivelul de constiinta si existenta al regnului mineral (Muladhara chakra, Prithivi tattva).
II. -un program genetic manifestat prin instinctele de supravietuire si de reproducere in corespondenta cu regnul animal inferior –de la organismele unicelulare vegetale si animale pana la animalele amfibii inclusiv (Swadhistana chakra, Apas tattva). Aceste aspecte ale fiintei umane sunt dinainte codificate genetic, involuntare si din ele provin pulsiunile si reactiile sale inconstient-instinctive.
III. –emotii foarte puternice in corespondenta cu regnul animal superior – mamiferele in general (Manipura chakra, focul launtric, Tejas tattva). Aici mai apartine puterea volitiva inconstienta, necontrolata, extrem de intensa si pasionala.
IV. – sentimente, stari afective inferioare, egotice, iubire inconstienta, nestapanita, atasata, posesiva, amestecata cu aspectele din celelate trei nivele inferioare. Aceasta inima inferioara este in corespondenta cu specificul sferei de constiente si de viata a regnului uman. (Anahata chakra, Vayu tattva, corpul astral inferior, lumile demoniace). in cazul in care omul isi purifica, isi constientizeaza si isi controleaza pe deplin liber acest aspect afectiv, atunci afectiunile cedeaza locul afectivitatii si se va manifesta Inima Spirituala respectiv Iubirea Pura, dezinteresata, neconditionata, universala, detasata; sentimentul de Compasiune Divina, bunavointa, profunda empatie si sentimentu fraternitatii universale; daruirea, manifestarea spontana si constienta a bunului simt si iertarea; un calm si o pace transpersonala.
V. – Suflet pur, inocent, neintinat in corespondenta cu Lumea si Existenta Angelica, nivel la care egoul limitat isi pierde rolul de conducator si in final moare in momentul trezirii depline a sufletului. La nivelul Trezirii Sufletului gasim manifestari de gingasie, candoare, buna credinta, bucurie neconditionata, sinceritate spontana si fireasca, o permanenta stare de inspiratie si ghidare armonioasa launtrica; traire interioara profunda, jucausenie, simplitate; deschidere, incredere si curiozitate nemarginta asa cum intalnim aceste stari la COPII. (Vishuddha chakra, intuitie spirituala, constiinta Clipei Prezente, presentimentul eternitatii, Micul Print, libertate mentala, starea permanenta de joaca, cunoastere si intelegerea Iluziei Cosmice: MAYA, Akasha tattva)
VI. – Minte (Ajna chakra), care prezinta caracteristica dualitatii, a polaritatii duble, “indoirea†UNU-lui. insasi mentalul se manifesta la doua niveluri extrem de departate intre ele ca si nivel de constienta. Acestea – mentalul inferior, obisnuit uman si Supramentalul sau Mentalul Divin – sunt complementar opuse si reprezinta constienta omului adormit din punct de vedere spiritual, respectiv CONsTIINtA ILUMINATULUI. Amandoua aspecte ale mentalului au aceasi functie de baza, si anume de a inregistra, a procesa, a stoca, a ordona, a intercorela informatii.
Mentalul inferior este legat de ego si ca atare are o stare de agitatie, de neliniste permanenta. De fapt este un turbion mental constituit chiar din fluxul haotic, din suvoiul dezordonat al nenumaratelor ganduri ale omului. Mentalul inferior – prin definitie – are tendinta sa vrea, sa intervina, sa se exprime, sa se indoiasca, sa fie convins, sa comande,sa sistematizeze si sa rationalizeze pana la cele mai mici detalii toata viata omului. Totusi este numultumita, plina de frica; de tensiuni, de complexe de inferioritate si/sau de superioritate; indoieli, cu o necesitate automata de a se limita la parti, la constituenti, la siruri logice, la polaritati extreme; la nostalgia trecutului si la planificari ireale si irealizabile ale viitorului, adica nu poate ramane in prezent, care singur exista in Realitate; de exteriorizare, de disperare, tristete, melancolie, autocompatimire. Are un caracter profund sugestibil si extrem de rigid in corespondenta cu planul astral inferior, si cu lumile demoniace, fiind fara aparare in fata tentatiilor dizarmonioase, aparent valoroase.
Mentalul superior este centrul de control si comanda pentru toate activitatile si actiunile care au loc la nivelele inferioare. De acest aspect tine constiinta controlul real si utilizarea, manifestarea armonioasa, libera de orice urma de egoism a tuturor legilor, principiilor, arhetipurilor, energiilor Creatiei la modul firesc, simplu si perfect. Este in corespondenta cu regnul respectiv sfera existentiala si constienta zeilor, (Lumea Cauzala, Constiinta Cosmica, Shuddhavidya tattva, starea de Buddha)
VII. – Spirit sau Constiinta de Copil Divin. La acest nivel existential se manifesta UNITATEA ABSOLUTA a Iubirii Divine Atotputernice (Mama Divina, Energia Creatiei, Sfantul Duh, Parashakti) cu Constiinta Transcendenta Divina (Dumnezeu Tatal, Shiva.
Sub aspectul Iubirii Divine Eterne in om se manifesta la nivelul Inimii Superioare, a Sinelui Nemuritor (Scanteia Divina, Atman, Spiritul Omului) sub forma Iubirii Totale, a pacii imperturbabile si a puritatii constiintei (starea de Iluminare Spirituala, Constiinta de BODDHISATTVA, Revelarea SINELUI Divin, ascensionare Fortei Divine Primordiale a Omului KUNDALINI SHAKTI in Anahata chakra, TAO, Trezirea Inimii). Pe planeta Pamant acest nivel de constiinta a fost exemplificat prin intruparea, viata terestra si invatatura spirituala a Constiintei Cristice in Fiinta Divina a lui Iisus.
Ca si Constiinta Transcendenta Singulara, SPIRITULUI (DUMNEZEU TATAL, NIRGUNA BRAHMAN, PARAMASHIVA, ALLAH, IAHVEH, MANITOU, VAJRADHARA) nu I se poate asocia sau atribui nici o calitate, insa constituie punctul Origo si Terminus (Alfa si Omega), PUNCTUL, CENTRUL, Sursa Unica, adimensionala, eterna, infinita, unde chiar si dihotomia Absolut-Relativ este transcensa, Unitatea este Totalitatea si absolut TOT-ul este identic cu intregul Unic.
Pentru Fiinta Umana atingerea acestei stari de Constiinta Totala inseamna trezirea deplina a Centrului Suprem de Constiinta Umana SHAHASHRARA prin activarea, dinamizarea si urcarea si mentinerea permanenta Energiei Divine Manifestatoare a Omului, KUNDALINI SHAKTI la acest nivel. Starea Omului la acest nivel se numeste Eliberarea Spirituala Suprema (NIRVANA) iar Omul astfel trezit la Viata Divina este un Om CHRISTIC.
El traieste in eternitate starea definita de Iisus cu cuvintele: “Tatal si cu mine UnUL suntem.â€
Sursa:http://esoterism.ro/ro/punctcer.php
Sinele raspunde la intrebari
Moto: “Tu esti toate manifestarea.â€(Nisargadatta Maharaj)
1. Cand esti spontan si calm in prezenta sau in absenta oricarui aspect, fenomen sau parte a manifestarii, cand esti liber, esti tu insuti si – fiindca nu esti atins, perturbat de nimic – Iubirea care esti in adancul fiintei tale se poate si se manifesta in toata puritatea, forta si fericirea Gloriei Constiintei Sale. “Nu refuza nimic si nu pastra nimic. Stabilit in Sinele tau ia parte la bucuria Totului si fii asa, cum Esti.†(…)
Totul (TOT-ul) ESTE acelasi vid (Spirit Absolut pur, constient si fericit). si eu sunt acela. Nu tin cu nimeni si cu nimic polar ori/si partial mai mult decat cu orice altceva. Sunt intregul, sunt pentru Tot, iubesc tot.
Nu te raporta niciodata la nimic in mod mental. Chiar daca mintea inferioara se raporteaza, categoriseste, numeste, judeca, alege, reactioneaza si distinge pe baza informatiilor mentale existente deja (deci nu crede, nu urma, nu te identifica cu mintea, cu egoul, cu iluzia ca esti o parte). Ramai calm, liber, spontan, ramai ca un copil neprihanit, curios, deschis si daruit: ramai TOT. Liber in iubirea constienta, fericita A-mentala. Martor detasat al Jocului Divin in Creatie.
Nu sunt separat de nimic, nu ma rup si nu ma leg de nimic anume, special, particular. Sunt al Totului si prin aceasta al tuturor partilor.
Daca nu ai scopuri – provenite din frici, dorinte (ego, orgoliu) – la nici una din cele sapte nivele, atunci esti contemplativ, senin, imperturbabil, relaxat, stabil: LIBER Sa FII, identic cu tine, adica Totul. Astfel esti multumit; nu iti lipseste si nu te deranjeaza nimic. Acceptand totul permiti involuntar si constient sa fii patruns, strabatut si cunoscut de orice, de tot, de intreg, descoperandu-te in intreg-ime, care esti chiar TU. Fara nevoi, fiind si avand totul, fara surplus, totul fiind perfect armonios in eternitate: iata Viata Ta, prin necesitatea ordinii si a echilibrului. Iar Tu esti participant Liber-Constient la JOCUL pe care vrei sa-l joci, dar si Martorul Singur, Unicul Jucator in SPIRIT.
Aspectele polare apar si dispar, toate fiind pentru tine numai prilejuri de joaca plina de bucurie, fara absolut nici o tendinta de a interveni, de a schimba, de a crea. Esti simultan Creatorul si Creatia deplina in Eternitate.
2. Misiunea (scopul pe care liber l-ai ales in jocul manifestarii si a vietii), precum si karma (soarta care se deruleaza in virtutea Legilor Creatiei si a manifestarii liberului tau arbitru) apartin formei, persoanei, identitatii, unei dintre nenumaratele infatisari limitat-particulare pe care ca si Suflet le-ai asumat participand astfel in propria-ti creatie.
Deci in Spirit esti total detasat, fara “a face†sa fii astfel, iar in viata esti total daruit cu umilinta si responsabilitate constienta pentru rolul, menirea, misiunea spirituala ales pentru acest timp, acest spatiu, aceasta personalitate incarnata (in lb. greaca “personaâ€=masca).
Dumnezeu este un cuvant prin care Tu ti-ai denumit propria fiinta totala, eterna, Care EsTI in Eternitate. Acest nume (Dumnezeu) ti-ai dat-o tie insuti din punctul de vedere (punct de vedere=viziunea dintr-un singur punct exterior si separat, in loc de o viziune si traire globala plenar identificatoare cu intregul) extrem de ingust al persoanei al carui rol il joci mai mult sau mai putin constient de faptul ca este prin definitie un rol trecator al Existentei Infinite Care Esti.
Situandu-te (ca si constiinta personala egotica, iluzorica imaginata si limitatoare in cadrul jocului) – situandu-te deci la CENTRU (calea ingusta, taisul lamei, calea de mijloc, calea cea de aur), neidentificandu-te cu nici una din polaritati, nici una din nenumaratele “parti†aflate mereu in schimbare si transformare, ramai centrat in tine, in SINE: ESTI LIBER. Pentru a intelege aceasta centrare – care se realizeaza la nivelul energiilor si starilor mentale si sufletesti – trebuie sa simti si sa stii ca amandoua partile esti TU si esti si jocul si spectatorul. Ca atunci cand privind o partida de joc sportiv in care doua parti (sportivi sau echipe de jucatori) se confrunta si actioneaza (numai in cadrul jocului) in sens contradictoriu atacandu-se si aparandu-se neincetat; asadar TU pur si simplu te bucuri liber de Frumusetea Jocului fara sa aspiri, sa speri, sa doresti sau sa vrei incrancenat victoria ori infrangerea uneia dintre cele doua parti polar opuse.
3. Compasiunea este manifestarea atotputernica a Iubirii Libere si Suverane a Fiintei intregi (Dumnezeu) care EsTI in SINE, dar in masura trezirii din ce in ce mai profunde la Realitatea Constiintei Tale Divine, aceasta compasiune se va manifesta in mod proportional cu nivelul tau actual de constienta si prin persoana ta limitata (rolul jucat) spre Toate Aspectele Creatiei.
Daruirea, ajutorul fara asteptari, munca dezinteresata, slujirea plina de modestie, karma yoga sau actiunile caritabile sunt manifestarea Iubirii Pure, detasate a Creatorului catre Creatie si totodata a creaturii inspre Creator si Creatie.
4. Toate regulile [de la Legea Absoluta a Iubirii prin legile universale si ideale (cauzale) ale Creatiei si Legea Armoniei Sufletesti (blanda, ferma si incoruptibila Voce a Constiintei Interioare) pana la codicile de legi ale dreptului si justitiei societatilor umane] – regulile deci nu sunt pentru a obliga Creatia sau creatura, ci pentru a semnala, a indica directia spre TOTALA LIBERTATE neingradita. Fiecare lege defineste armonia mentala, ordinea al unui anumit nivel existential si vibrational al constiintei si al vietii fiintei constiente. Prin urmare orice legitate sau regula inteleasa si integrata in constiinta fiintei in mod clar, profund si asumata sincer (asumarea totala a adevarului exprimat de legea respectiva, fuziunea deplin identificatoare cu armonia pe care aceasta lege o protejeaza), - altfel spus o lege care nu mai este exterioara (ceva dat, impus), ci interioara (liber aleasa) este transcensa instantaneu: deci intelegerea, ILUMINAREA precede in mod obligatoriu ELIBERAREA TOTALA.
5. Creatia este un JOC GRANDIOS, maret care se manifesta in interiorul Mentalului Divin de catre SPIRITUL DIVIN (Dumnezeu Tatal) prin puterea infinita a IUBIRII DIVINE, cu scopul evidentierii – prin jocul reflexiilor nenumarate a trairii in Creatie – Gloriei Divine pentru insasi Constiinta Divina.
Creatia are la baza LOGOSUL (Cuvantul Divin Creator, Paravak) si principiile, legitatile armoniei, interactiunilor si conexiunilor existente in cadrul Creatiei intregi intre intreg si parte, respectiv intre diferitele parti constituente ale intregului.
7. – Care este locul, rolul si esenta Fiintei OM in cadrul Creatiei Divine?
OMUL este DUMNEZEU in miniatura, fiind complet inzestrat si potential capabil in orice moment si/sau in Eternitate de aceleasi tipuri de manifestare, de creatie, de Iubire si CONSTIENTA DE SINE ca si DUMNEZEU TATAL.
Omul este incoronarea Operei Divine Unice (regele creatiei, stapanul care a primit spre ingrijire(!!!) toata manifestarea). Din aceasta Cauza Unica si pentru acest Unic Scop El, Omul are la dispozitie, chiar in propria fiinta absolut toate aspectele, fortele, cunostintele de Esenta Divina care formeaza Creatia, precum si fiecare si/sau orice posibilitate, forta si putere Liber-Constient manifestata, utilizata. Tatal Ceresc I-a daruit de la inceputurile Creatiei intru Eternitate toate Elementele Creatiei.
Omul are:
I. -un corp material in corespondenta cu nivelul de constiinta si existenta al regnului mineral (Muladhara chakra, Prithivi tattva).
II. -un program genetic manifestat prin instinctele de supravietuire si de reproducere in corespondenta cu regnul animal inferior –de la organismele unicelulare vegetale si animale pana la animalele amfibii inclusiv (Swadhistana chakra, Apas tattva). Aceste aspecte ale fiintei umane sunt dinainte codificate genetic, involuntare si din ele provin pulsiunile si reactiile sale inconstient-instinctive.
III. –emotii foarte puternice in corespondenta cu regnul animal superior – mamiferele in general (Manipura chakra, focul launtric, Tejas tattva). Aici mai apartine puterea volitiva inconstienta, necontrolata, extrem de intensa si pasionala.
IV. – sentimente, stari afective inferioare, egotice, iubire inconstienta, nestapanita, atasata, posesiva, amestecata cu aspectele din celelate trei nivele inferioare. Aceasta inima inferioara este in corespondenta cu specificul sferei de constiente si de viata a regnului uman. (Anahata chakra, Vayu tattva, corpul astral inferior, lumile demoniace). in cazul in care omul isi purifica, isi constientizeaza si isi controleaza pe deplin liber acest aspect afectiv, atunci afectiunile cedeaza locul afectivitatii si se va manifesta Inima Spirituala respectiv Iubirea Pura, dezinteresata, neconditionata, universala, detasata; sentimentul de Compasiune Divina, bunavointa, profunda empatie si sentimentu fraternitatii universale; daruirea, manifestarea spontana si constienta a bunului simt si iertarea; un calm si o pace transpersonala.
V. – Suflet pur, inocent, neintinat in corespondenta cu Lumea si Existenta Angelica, nivel la care egoul limitat isi pierde rolul de conducator si in final moare in momentul trezirii depline a sufletului. La nivelul Trezirii Sufletului gasim manifestari de gingasie, candoare, buna credinta, bucurie neconditionata, sinceritate spontana si fireasca, o permanenta stare de inspiratie si ghidare armonioasa launtrica; traire interioara profunda, jucausenie, simplitate; deschidere, incredere si curiozitate nemarginta asa cum intalnim aceste stari la COPII. (Vishuddha chakra, intuitie spirituala, constiinta Clipei Prezente, presentimentul eternitatii, Micul Print, libertate mentala, starea permanenta de joaca, cunoastere si intelegerea Iluziei Cosmice: MAYA, Akasha tattva)
VI. – Minte (Ajna chakra), care prezinta caracteristica dualitatii, a polaritatii duble, “indoirea†UNU-lui. insasi mentalul se manifesta la doua niveluri extrem de departate intre ele ca si nivel de constienta. Acestea – mentalul inferior, obisnuit uman si Supramentalul sau Mentalul Divin – sunt complementar opuse si reprezinta constienta omului adormit din punct de vedere spiritual, respectiv CONsTIINtA ILUMINATULUI. Amandoua aspecte ale mentalului au aceasi functie de baza, si anume de a inregistra, a procesa, a stoca, a ordona, a intercorela informatii.
Mentalul inferior este legat de ego si ca atare are o stare de agitatie, de neliniste permanenta. De fapt este un turbion mental constituit chiar din fluxul haotic, din suvoiul dezordonat al nenumaratelor ganduri ale omului. Mentalul inferior – prin definitie – are tendinta sa vrea, sa intervina, sa se exprime, sa se indoiasca, sa fie convins, sa comande,sa sistematizeze si sa rationalizeze pana la cele mai mici detalii toata viata omului. Totusi este numultumita, plina de frica; de tensiuni, de complexe de inferioritate si/sau de superioritate; indoieli, cu o necesitate automata de a se limita la parti, la constituenti, la siruri logice, la polaritati extreme; la nostalgia trecutului si la planificari ireale si irealizabile ale viitorului, adica nu poate ramane in prezent, care singur exista in Realitate; de exteriorizare, de disperare, tristete, melancolie, autocompatimire. Are un caracter profund sugestibil si extrem de rigid in corespondenta cu planul astral inferior, si cu lumile demoniace, fiind fara aparare in fata tentatiilor dizarmonioase, aparent valoroase.
Mentalul superior este centrul de control si comanda pentru toate activitatile si actiunile care au loc la nivelele inferioare. De acest aspect tine constiinta controlul real si utilizarea, manifestarea armonioasa, libera de orice urma de egoism a tuturor legilor, principiilor, arhetipurilor, energiilor Creatiei la modul firesc, simplu si perfect. Este in corespondenta cu regnul respectiv sfera existentiala si constienta zeilor, (Lumea Cauzala, Constiinta Cosmica, Shuddhavidya tattva, starea de Buddha)
VII. – Spirit sau Constiinta de Copil Divin. La acest nivel existential se manifesta UNITATEA ABSOLUTA a Iubirii Divine Atotputernice (Mama Divina, Energia Creatiei, Sfantul Duh, Parashakti) cu Constiinta Transcendenta Divina (Dumnezeu Tatal, Shiva.
Sub aspectul Iubirii Divine Eterne in om se manifesta la nivelul Inimii Superioare, a Sinelui Nemuritor (Scanteia Divina, Atman, Spiritul Omului) sub forma Iubirii Totale, a pacii imperturbabile si a puritatii constiintei (starea de Iluminare Spirituala, Constiinta de BODDHISATTVA, Revelarea SINELUI Divin, ascensionare Fortei Divine Primordiale a Omului KUNDALINI SHAKTI in Anahata chakra, TAO, Trezirea Inimii). Pe planeta Pamant acest nivel de constiinta a fost exemplificat prin intruparea, viata terestra si invatatura spirituala a Constiintei Cristice in Fiinta Divina a lui Iisus.
Ca si Constiinta Transcendenta Singulara, SPIRITULUI (DUMNEZEU TATAL, NIRGUNA BRAHMAN, PARAMASHIVA, ALLAH, IAHVEH, MANITOU, VAJRADHARA) nu I se poate asocia sau atribui nici o calitate, insa constituie punctul Origo si Terminus (Alfa si Omega), PUNCTUL, CENTRUL, Sursa Unica, adimensionala, eterna, infinita, unde chiar si dihotomia Absolut-Relativ este transcensa, Unitatea este Totalitatea si absolut TOT-ul este identic cu intregul Unic.
Pentru Fiinta Umana atingerea acestei stari de Constiinta Totala inseamna trezirea deplina a Centrului Suprem de Constiinta Umana SHAHASHRARA prin activarea, dinamizarea si urcarea si mentinerea permanenta Energiei Divine Manifestatoare a Omului, KUNDALINI SHAKTI la acest nivel. Starea Omului la acest nivel se numeste Eliberarea Spirituala Suprema (NIRVANA) iar Omul astfel trezit la Viata Divina este un Om CHRISTIC.
El traieste in eternitate starea definita de Iisus cu cuvintele: “Tatal si cu mine UnUL suntem.â€
Sursa:http://esoterism.ro/ro/punctcer.php
duminică, 9 februarie 2014
Verisoara
VerisoaraPrin anul noua sute noua
Nu mai eram un oarecare, adult
Veneam la clubul "Lumea Noua"
Si alte cercuri literare.
Il cunoscusem pe Garleanu,
Pe Cincinat, pe Eftimiu
Si-a aparut, de Minulescu,
"Romante pentru mai tarziu".
Visam sa cuceresc o lume,
Sa schimb humorului tiparul,
Ca publicasem niste versuri
Intr-un saptamanal. "Tantarul".
Vazand directorul revistei
Ca am talent de pamfletar,
Fara sa steie mult pe ganduri
M-a angajat ca secretar.
Redactia era in centru;
O camera unde-ncapea
Biroul, scaune, dulapul,
Maculaturi si-o canapea.
De joi, cand aparea revista
Si pana lunea care vine
Redactia era inchisa
Si cheile erau la mine.
Directorul, un om politic,
Cu redingota si cu cioc,
Venea in timpul saptamanii,
Insa duminica de loc.
Asa ca tanar, cu sperante,
Plutind in sferele senine,
Mi-nchipuiam ca-n toata tara
Nu-i altul mai grozav ca mine!
Si intr-o sambata, pe seara,
Plimbandu-mi visul pe Lipscani,
M-am cunoscut cu o fetita
Cam de vreo douazeci de ani
De parca Dumnezeu din ceruri
Vrand dorurile a-mi infrana,
O nimfa mi-a trimis in cale
Si mi-a soptit: - Ionica, na!
Nici nu-mi mai incapeam in piele
De-acest potop de fericiri,
C-avea cosita in inele
Si-n san, ascunsi, doi trandafiri,
Gurita rosie si mica
Si ochii negri, plini de foc,
Ca tot privindu-i mi-era frica
Sa nu pleznesc de-atat noroc!
Ne-am dus la cinema, la "Clasic".
Un film cu Eva si Adam.
O vorba n-am scos pe-ntuneric,
Ca doar prin maini ne-ntelegeam.
Tarziu, cam dupa miezul noptii,
Ca-un autentic amorez,
Am invitat-o ca sa vada
Redactia unde lucrez.
In camera, printre saruturi,
Inghirlandate in rondele
Am proclamat-o-ntr-o poema
Printesa visurilor mele!
Si dimineata, pe la zece,
Cand vream sa-io mai dedic o strofa,
Deodata, a batut in usa
Directorul! O catastrofa!
In clipe de-astea, turbulente,
Tu nu stii singur ce sa faci:
S-ascunzi dupa birou fetita,
Sau cat mai grabnic sa te-mbraci
Si s-a-ntamplat cum se intampla
Cand n-ai un pic de prevedere:
Eu, numa-n pantalon si guler,
Si ea cu nudul la vedere!
Directorul, galant din fire,
Privind-o a soptit:- Scuzati!
Iar eu am spus: - Mi-e verisoara,
Venit-aseara din Galati!
A scotocit printre sertare,
A scos grabit un manuscris,
Si cand fu gata de plecare,
M-a tras de-o parte si mi-a zis:
- Sa nu fii suparat, Ionica,
Insa as vrea sa-ti spun ceva:
Acum trei luni, fetita asta,
A fost si verisoara mea!..."
poezie satirică de Ion Pribeagu
Regrete eterne
Regrete eterneÎnalt şi deşirat ca o momâie,
La căpătâiul meu, un popă laic
Citeşte grav, pe nas, un vers ebraic
Prin mirosul de naft şi de tămâie.
Sicriul e-mbrăcat în stil arhaic
Şi-n colţ, Mimi, cu chip ca de lămâie
Dorind în amintire să-mi rămâie,
Depune un mănunchi de flori, prozaic.
Privind, apoi, zabranicul umil,
În liniştea odăii sepulcrale,
M-a plâns cu lacrimi mari de crocodil...
Şi-ngenunchind, şopti cu multă jale:
- "Păcat de el, c-a fost băiat gentil,
Dar niciodată nu dădea parale!"
sonet epigramatic de Ion Pribeagu din Strofe ştrengare (1930)
Nicolae Iorga-Citate celebre
Din cand in cand treci pe la vecin ca sa-ti afli defectele.Nicolae Iorga - DEFECTE
Operele mari si trainice pot sa aiba o eclipsa, o intunecare, ce corespunde cu o incetineala sau o oprire in mersul civilizatiei nationale dar lumina lor calauzitoare tot invinge la sfarsit.
Nicolae Iorga - OPERA
Daca vezi ca luna nu se coboara la tine, nu cauta o scara ca sa te sui tu la dansa.
Nicolae Iorga - ILUZIE
Intelepciunea e o marfa pe care cine o vinde a cumparat-o.
Nicolae Iorga - INTELEPCIUNE
Sunt succese care te injosesc si infringeri care te inalta.
Nicolae Iorga - SUCCES
Gandul mortii sa-ti slujeasca in orice clipa pentru a intelege pretul vietii.
Nicolae Iorga - MOARTE
Viata nu inseamna a trai ci a sti pentru ce traiesti.
Nicolae Iorga - VIATA
Sunt lacrimi asa de grele si de fierbinti, incat ochii nu le pot plange; ele zac in inima arzand-o.
Nicolae Iorga - LACRIMI
Fereste-te deopotriva de prietenia dusmanului si de dusmania prietenului.
Nicolae Iorga - PRIETENIE
Cand ne intrebam ce rost are viata, ne asemanam poate cu magarul orb ce invarte roata morii si care e foarte nedumerit la ce serveste necontenita si dureroasa lui invartire.
Nicolae Iorga - VIATA
Desigur ca literatura e arta, dar, oricat s-ar sili spre izolare, ea nu poate fi numai arta.
Nicolae Iorga - LITERATURA
Cine rade de toata lumea ajunge de la sine ridicol cand gaseste unul de care nu poate rade.
Nicolae Iorga - RAS
Talentul e o inteligenta speciala, manifestata; inteligenta e putinta mai multor talente la acelasi om, chiar daca ele nu se manifesta.
Nicolae Iorga - TALENT
Iubirea (Metafizica)
IubireaIubirea este foarte rara. A cunoaste sufletul unui om inseamna a trece printr-o revolutie, pentru ca daca vrei sa cunosti sufletul unui om trebuie sa-l lasi si tu sa ajunga la sufletul tau. Trebuie sa devii vulnerabil, total vulnerabil, deschis. E riscant. E riscant sa lasi pe cineva sa-ti ajunga la suflet, e periculos, pentru ca niciodata nu stii ce iti va face acel om odata ce va ajunge sa-ti cunoasca toate secretele, toate ascunzisurile. De aici frica. De asta nu ne deschidem. Cunoastem pe cineva superficial si credem ca ne-am indragostit.
Periferiile se intalnesc iar noi credem ca noi ne-am intalnit.
Dar de fapt nu este asa. Nu esti periferia ta. De fapt, periferia este granita unde sfarsesti, ea doar te inconjoara ca un gard. Periferia este locul unde sfarsesti tu si incepe lumea.
Prima lectie a iubirii consta in a nu solicita iubire, ci in a o darui. Fiti dumneavoastra cel care daruieste. De regula, oamenii fac exact invers. Chiar si atunci cand daruiesc, o fac numai cu speranta ca iubirea lor le va fi returnata. Ei nu daruiesc de bunavoie, ci doar conditionat. Ei daruiesc, dar privesc cu coada ochilor sa vada daca primesc ceva inapoi. Ei nu cunosc legea naturala de functionare a iubirii. Este suficient sa turnati, sa va revarsati, iar iubirea va veni.
Si chiar daca nu vine, nu este nevoie sa va ingrijorati, caci adevaratul indragostit stie ca a iubi inseamna a fi fericit. Daca iubirea vine inapoi, foarte bine; atunci fericirea va fi cu atat mai mare. Dar chiar daca ea nu se intoarce inapoi, actul iubirii v-a facut fericiti, de-a dreptul extatici; atunci, de ce sa mai fiti ingrijorati in legatura cu intoarcerea ei?
Fericirea, iubirea este ca o minge dupa care alergam, iar cand o prindem, ii mai dam o lovitura de picior... pentru a continua sa alergam dupa ea! Fiindca in aceasta cursa ne simtim stimulati; in acest elan pentru atingerea telului se afla fericirea.
Iubiti-va intai pe voi!!!
OSHO
Sursa:http://esoterism.ro/ro/iubirerara.php
vineri, 7 februarie 2014
Cocoselul
Cocoşelul
Ion Pribeagu
S-a însurat boierul Fică
Moşier din Drăgăşani
Cu o fată tinerică
De vreo douăzeci de ani.
După ce au trecut prin vraja
Dulce a lunilor de miere
Petrecute în seri de doruri
Voluptate şi plăcere
Fică şi-a luat soţia
Să-i arate, cum vă spui
Moara, vitele moşia,
Tot ce are în curtea lui
Cum ajunseră la grajduri
Unde caii se adapă
Tocma-atuncea armăsarul
Făcea dragoste c-o iapă.
Mai spre deal, un taur tânăr
Şi-a găsit şi el de joacă
Şi se înfigea prozaic
Într-o dolofană vacă.
Şi spre vale în iarba verde
Având martoră o ieduţă
Ţapul îşi vedea de treabă
Cu o gingaşă căpriţă.
Până şi câinii de la curte
Zambilica şi Grivei
Cam întorşi unul spre altul
Făceau dragoste şi ei.
Şi îngrozită de ce vede
Ea îi spune ruşinoasă:
E dezgustător aicea
Tot mai bine e acasă!
Când să urce pe verandă
Au văzut ca într-un pastel
Cum o găinuşe tandră
Zbenguia cu-n cocoşel.
Ciripeau voioşi şi sprinteni
Săltăreţi pe tot meleagul
Şi se tot pupau în ciocuri
Că-ţi era mai mare dragul.
- Uite, ăştia-mi plac, spuse,
Ea cu glasul îngeresc
Uite, ce frumos se joacă
Şi ce splendid se iubesc!
- Da, îţi place? Întrebă Fică
Bine puico, mă supui!
Şi-a chemat la el degrabă
Pe Bogdan, vătaful lui.
- Uite, dragă vătăşele
De azi încolo ce să faci:
Priponeşti toţi armăsarii
Pui oprelişte la vaci.
???
Opreşti orice fel de mamifere
Ca să nu aibă cu masculii
Nici un fel de apropiere.
Nu vreau, scumpa-mi nevestică
Cum e inocentă ea
Şi timidă şi subtilă
Să mai vadă aşa ceva!
Nimeni nu mai are voie
Ca să-şi mai facă aicea felul
Fiincă aicea-n curte iubeşte
Numai eu şi cocoşelul!
Ordinul e sfânt. Şi nimeni
Nu crâncneşte un cuvânt
Dac-a poruncit boierul
Gata! Ordinul e sfânt.
Dar într-o noapte violentă
Când nici nu s-a aşteptat
A intrat Bogdan vătaful
Foarte emoţionat.
E cam galben şi ciudate-s
Ale lui căutături:
Coanne Fică, coane Fică
A intrat scroafa-n călduri.
Ce ne facem? Mai întreabă
Plin de spaimă vătăşelul
Cine potoleşte scroafa
Dumneata sau cocoşelul?
Ion Pribeagu
S-a însurat boierul Fică
Moşier din Drăgăşani
Cu o fată tinerică
De vreo douăzeci de ani.
După ce au trecut prin vraja
Dulce a lunilor de miere
Petrecute în seri de doruri
Voluptate şi plăcere
Fică şi-a luat soţia
Să-i arate, cum vă spui
Moara, vitele moşia,
Tot ce are în curtea lui
Cum ajunseră la grajduri
Unde caii se adapă
Tocma-atuncea armăsarul
Făcea dragoste c-o iapă.
Mai spre deal, un taur tânăr
Şi-a găsit şi el de joacă
Şi se înfigea prozaic
Într-o dolofană vacă.
Şi spre vale în iarba verde
Având martoră o ieduţă
Ţapul îşi vedea de treabă
Cu o gingaşă căpriţă.
Până şi câinii de la curte
Zambilica şi Grivei
Cam întorşi unul spre altul
Făceau dragoste şi ei.
Şi îngrozită de ce vede
Ea îi spune ruşinoasă:
E dezgustător aicea
Tot mai bine e acasă!
Când să urce pe verandă
Au văzut ca într-un pastel
Cum o găinuşe tandră
Zbenguia cu-n cocoşel.
Ciripeau voioşi şi sprinteni
Săltăreţi pe tot meleagul
Şi se tot pupau în ciocuri
Că-ţi era mai mare dragul.
- Uite, ăştia-mi plac, spuse,
Ea cu glasul îngeresc
Uite, ce frumos se joacă
Şi ce splendid se iubesc!
- Da, îţi place? Întrebă Fică
Bine puico, mă supui!
Şi-a chemat la el degrabă
Pe Bogdan, vătaful lui.
- Uite, dragă vătăşele
De azi încolo ce să faci:
Priponeşti toţi armăsarii
Pui oprelişte la vaci.
???
Opreşti orice fel de mamifere
Ca să nu aibă cu masculii
Nici un fel de apropiere.
Nu vreau, scumpa-mi nevestică
Cum e inocentă ea
Şi timidă şi subtilă
Să mai vadă aşa ceva!
Nimeni nu mai are voie
Ca să-şi mai facă aicea felul
Fiincă aicea-n curte iubeşte
Numai eu şi cocoşelul!
Ordinul e sfânt. Şi nimeni
Nu crâncneşte un cuvânt
Dac-a poruncit boierul
Gata! Ordinul e sfânt.
Dar într-o noapte violentă
Când nici nu s-a aşteptat
A intrat Bogdan vătaful
Foarte emoţionat.
E cam galben şi ciudate-s
Ale lui căutături:
Coanne Fică, coane Fică
A intrat scroafa-n călduri.
Ce ne facem? Mai întreabă
Plin de spaimă vătăşelul
Cine potoleşte scroafa
Dumneata sau cocoşelul?
In tara mea
În ţara mea
În ţara mea sunt văi şi munţi şi flori,
Şi diamante,
Şi sunt sticleţi atât de mulţi în capete savante!...
Poeţii ritmului sărac slăvesc albastrul zării,
Şi creşte-atât de mult spanac pe lanurile ţării.
În ţara mea sunt tei şi plopi,
Şi zarea-i diafană,
Şi-n ţara mea jandarmi şi popi iau lefuri de pomană;
Şi-n ţara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt, expuse prin muzee.
Din larg de crânguri vin zefiri şi tuturor dau veste
Că-n ţara mea sunt trandafiri şi fete
Că-n poveste,
Idile nasc şi se desfac subt luminiş de lună,
În ţara mea onoarea-i fleac şi dragostea
Minciună.
Şi-n ţara mea sunt mulţi părinţi ce plâng morminte
Multe...
Şi pribegesc scrâşniri din dinţi...
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon şi nedreptatea-i lege,
Când guvernanţii-s de carton
Şi nepăsarea Rege?
poezie de Ion Pribeagu din Vârfuri de spadă (1915)
În ţara mea sunt văi şi munţi şi flori,
Şi diamante,
Şi sunt sticleţi atât de mulţi în capete savante!...
Poeţii ritmului sărac slăvesc albastrul zării,
Şi creşte-atât de mult spanac pe lanurile ţării.
În ţara mea sunt tei şi plopi,
Şi zarea-i diafană,
Şi-n ţara mea jandarmi şi popi iau lefuri de pomană;
Şi-n ţara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt, expuse prin muzee.
Din larg de crânguri vin zefiri şi tuturor dau veste
Că-n ţara mea sunt trandafiri şi fete
Că-n poveste,
Idile nasc şi se desfac subt luminiş de lună,
În ţara mea onoarea-i fleac şi dragostea
Minciună.
Şi-n ţara mea sunt mulţi părinţi ce plâng morminte
Multe...
Şi pribegesc scrâşniri din dinţi...
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon şi nedreptatea-i lege,
Când guvernanţii-s de carton
Şi nepăsarea Rege?
poezie de Ion Pribeagu din Vârfuri de spadă (1915)
De intelegeti acest secret (Metafizica)
De intelegeti acest secret
Atunci cand iubesti, esti plin de bucurie. Cand nu poti iubi, nu ai
cum sa fii fericit. Bucuria este o functie a iubirii, o umbra a
acesteia. Ea urmeaza pretutindeni iubirea.
De aceea, deschideti-va din ce in ce mai mult fata de iubire si veti
deveni din ce in ce mai fericiti. Nu va trebui sa va intereseze daca
iubirea va este returnata sau nu; acest lucru nu are nici cea mai
mica importanta. Fericirea urmeaza pretutindeni iubirea, indiferent
daca aceasta din urma este returnata sau nu sau daca celalalt ii
raspunde cu aceeasi moneda. In aceasta consta rezultatul iubirii, in
faptul ca valoarea ei este intrinseca. Ea nu depinde de raspunsul
celuilalt, ci va apartine in intregime dumneavoastra. Nu conteaza
nici pe cine iubiti: poate fi un caine, o pisica, o piatra sau un
copac.
Asezati-va langa o stanca, cu o atitudine plina de iubire. Purtati un
mic dialog. Sarutati piatra si asezati-va pe ea. Simtiti-va una cu
ea, si dintr-o data veti simti un val de energie dublata de o bucurie
imensa. POate ca nu piatra v-a raspuns la iubirea dumneavoastra - sau
poate ca a facut-o, dar acest lucru nu are nici o importanta. Cert
este ca iubirea dumneavoastra a generat acest val de fericire. Cine
iubeste este fericit.
De intelegeti acest secret, puteti fi fericit 24 de ore pe zi. Daca
sunteti plin de iubire timp de 24 de ore pe zi, fara sa mai depindeti
de un obiect al iubirii, veti deveni din ce in ce mai independent,
caci veti putea iubi fara ca cineva sa fie de fata. Veti putea iubi
chiar si golul din jurul vostru. Chiar daca sunteti singur in camera,
veti umple intreaga camera de iubirea voastra. Chiar daca va aflati
intr-o inchisoare, o veti putea transforma instantaneu intr-un
templu. In clipa in care o veti umple cu iubire, ea nu va mai fi o
inchisoare. Invers, un templu poate deveni o inchisoare daca nu este
umplut cu iubire.
OSHO
Sursa:http://esoterism.ro/ro/secret2.php
Atunci cand iubesti, esti plin de bucurie. Cand nu poti iubi, nu ai
cum sa fii fericit. Bucuria este o functie a iubirii, o umbra a
acesteia. Ea urmeaza pretutindeni iubirea.
De aceea, deschideti-va din ce in ce mai mult fata de iubire si veti
deveni din ce in ce mai fericiti. Nu va trebui sa va intereseze daca
iubirea va este returnata sau nu; acest lucru nu are nici cea mai
mica importanta. Fericirea urmeaza pretutindeni iubirea, indiferent
daca aceasta din urma este returnata sau nu sau daca celalalt ii
raspunde cu aceeasi moneda. In aceasta consta rezultatul iubirii, in
faptul ca valoarea ei este intrinseca. Ea nu depinde de raspunsul
celuilalt, ci va apartine in intregime dumneavoastra. Nu conteaza
nici pe cine iubiti: poate fi un caine, o pisica, o piatra sau un
copac.
Asezati-va langa o stanca, cu o atitudine plina de iubire. Purtati un
mic dialog. Sarutati piatra si asezati-va pe ea. Simtiti-va una cu
ea, si dintr-o data veti simti un val de energie dublata de o bucurie
imensa. POate ca nu piatra v-a raspuns la iubirea dumneavoastra - sau
poate ca a facut-o, dar acest lucru nu are nici o importanta. Cert
este ca iubirea dumneavoastra a generat acest val de fericire. Cine
iubeste este fericit.
De intelegeti acest secret, puteti fi fericit 24 de ore pe zi. Daca
sunteti plin de iubire timp de 24 de ore pe zi, fara sa mai depindeti
de un obiect al iubirii, veti deveni din ce in ce mai independent,
caci veti putea iubi fara ca cineva sa fie de fata. Veti putea iubi
chiar si golul din jurul vostru. Chiar daca sunteti singur in camera,
veti umple intreaga camera de iubirea voastra. Chiar daca va aflati
intr-o inchisoare, o veti putea transforma instantaneu intr-un
templu. In clipa in care o veti umple cu iubire, ea nu va mai fi o
inchisoare. Invers, un templu poate deveni o inchisoare daca nu este
umplut cu iubire.
OSHO
Sursa:http://esoterism.ro/ro/secret2.php
marți, 4 februarie 2014
Capsa
Capşa
În vitrinele lui Capşa,
Sunt expuse prăjituri,
Lei şi urşi de şocolată
Şi tot felul de figuri.
Îngeri şi purcei de lapte,
Ouă roşii, cerbi şi pui,
Toate fabricate în zahăr
În laboratorul lui.
Ş'a intrat domnul Costică
Un geambaş cu ceafă lată.
- Bună ziua! Zise dânsul -
Vreau un cal de şocolată!
- Da! Avem! – Şi vânzătoarea
Îi arată vreo câţiva.
- P'ăsta roibu-l iau, că-mi place,
Dar am să vă rog ceva!
Hamurile-aş vrea să fie
Albe şi cu zdrăngănele,
Iar pe jos pajişte verde
Şi cu nişte floricele!
- Imediat! Şi'n trei minute,
L-a adus mult mai focos,
Ducipal cu hăţuri albe,
Şi cu stânjenei pe jos.
- Nu te superi domnişoară,
Dar mai am o rugăminte:
Vreau să-mi scriţi cu slove roşii
Numai două-trei cuvinte.
Mâine-i ziua mea şi fiindcă,
Plec acuma la Focşani,
Scrieţi: "Să trăieşti Costică!"
"Souvenir!" şi "La mulţi ani!"
- S-a făcut! Şi'n trei minute,
Iute ca o rândunică,
I-a adus calul şi scrisul,
Cum a vrut nenea Costică.
- Mulţumesc! – A spus geambaşul
Cu un gest cavaleresc –
Şi-acum spune-mi turturico,
Cât costă, ca să plătesc!
- Păi, cu hamurile albe,
Pajiştea cu stânjenei,
Suvenirul şi urarea,
În total: şaizeci de lei!
- Minunat! Ş'a spus în gându-i,
Radios şi fericit,
Ş'admirându-l încă-odată,
A scos banii şi-a plătit.
- Vi-l împachetez? – întreabă,
Vânzătoarea cu lipici –
- Nu! Nu! Nu! – a spus Costică,
Fiindcă îl mănânc aici!
poezie satirică de Ion Pribeagu
În vitrinele lui Capşa,
Sunt expuse prăjituri,
Lei şi urşi de şocolată
Şi tot felul de figuri.
Îngeri şi purcei de lapte,
Ouă roşii, cerbi şi pui,
Toate fabricate în zahăr
În laboratorul lui.
Ş'a intrat domnul Costică
Un geambaş cu ceafă lată.
- Bună ziua! Zise dânsul -
Vreau un cal de şocolată!
- Da! Avem! – Şi vânzătoarea
Îi arată vreo câţiva.
- P'ăsta roibu-l iau, că-mi place,
Dar am să vă rog ceva!
Hamurile-aş vrea să fie
Albe şi cu zdrăngănele,
Iar pe jos pajişte verde
Şi cu nişte floricele!
- Imediat! Şi'n trei minute,
L-a adus mult mai focos,
Ducipal cu hăţuri albe,
Şi cu stânjenei pe jos.
- Nu te superi domnişoară,
Dar mai am o rugăminte:
Vreau să-mi scriţi cu slove roşii
Numai două-trei cuvinte.
Mâine-i ziua mea şi fiindcă,
Plec acuma la Focşani,
Scrieţi: "Să trăieşti Costică!"
"Souvenir!" şi "La mulţi ani!"
- S-a făcut! Şi'n trei minute,
Iute ca o rândunică,
I-a adus calul şi scrisul,
Cum a vrut nenea Costică.
- Mulţumesc! – A spus geambaşul
Cu un gest cavaleresc –
Şi-acum spune-mi turturico,
Cât costă, ca să plătesc!
- Păi, cu hamurile albe,
Pajiştea cu stânjenei,
Suvenirul şi urarea,
În total: şaizeci de lei!
- Minunat! Ş'a spus în gându-i,
Radios şi fericit,
Ş'admirându-l încă-odată,
A scos banii şi-a plătit.
- Vi-l împachetez? – întreabă,
Vânzătoarea cu lipici –
- Nu! Nu! Nu! – a spus Costică,
Fiindcă îl mănânc aici!
poezie satirică de Ion Pribeagu
Kybalion(Filosofia hermetica)
KYBALION
FILOSOFIA HERMETICA
Din Egipt ne vin invataturile ezoterice, fundamentale, care au influentat filosofiile tuturor raselor, de mai multe mii de ani. Toate tarile au imprumutat cate ceva de la doctrinele sale: India, Persia, Chaldeea, China, Japonia, Siria, vechea Grecie, Roma si alte neamuri vechi. Acestea au luat parte la banchetul cunoasterii, pe care Hierofantii si Maestrii tarii lui ISIS le-au oferit celor pregatiti sa cunoasca din culmea stiintei mistice si oculte,dezvaluite de Maestrii acestui vechi tinut.
In Egipt se afla loja misticilor. Prin portile templelor intrau neofitii si plecau adeptii, maestrii si hierofantii, in toate colturile lumii. Printre acestia a fost si Hermes Trismegistul, tatal intelepciunii oculte, fondatorul astrologiei si alchimiei. Detaliile vietii lui s-au pierdut, mai multe tari disputandu-si locul nasterii sale. Perioada sederii sale in Egipt (care constituie ultima sa reincarnare pe aceasta planeta) nu ne este cunoscuta;aproximativ, este fixata in ultimele zile ale celor mai vechi dinastii egiptene, cu mult timp inaintea aparitiei lui Moise. Autorii competenti il considera, totusi, contemporan cu Abraham. Unele traditii iudaice merg pana la a afirma ca Abraham chiar a fost beneficiarul unei mari parti din cunostintele acumulate de Hermes.
In anii care au urmat disparitiei sale din planul terestru, traditia sugereaza ca ar fi trait sute de ani "in carne".
Egiptenii l-au zeificat numindu-L THOTH. Mai tarziu, grecii il aseaza in Panteonul zeitatilor proprii, numindu-l HERMES, zeul intelepciunii.
Egiptenii i-au cinstit memoria zeci de secole, considerandu-l "scriitorul zeilor", ajungand, in cele din urma, sa-i dea vechiul nume, Hermes Trismegistul, care inseamna "de 3 ori mare", "Mai Marele Marilor", "mai mare decat toti Marii". in toate tarile, numele de Hermes Trismegistul era sinonim cu Fantana intelepciunii. Folosirea cuvantului "hermetic" este strict legata de sensul "secret inchis", "nimic nu poate scapa". Discipolii au pastrat secretul invataturilor, nevoind sa dea perle porcilor, preferand sa dea laptele copiilor si carne oamenilor nestiutori. Discipolii au fost "hermetici" de teama de a nu vedea doctrina secreta transformandu-se in doctrina (credinta) religioasa. Vechiul ocultism din India si Persia a degenerat, pierzandu-se, in mare parte, din cauza ca apostolii sai au devenit preoti. Ei au amestecat teologia cu filosofia, avand astfel ca efect pierderea ocultismului in noianul superstitiilor religioase, al cultelor, al credintei si al zeilor. La fel, in Grecia si Roma, invataturile hermetice ale gnosticilor si ale primilor crestini au degenerat sub domnia lui Constantin, al carui pumn de fier a amestecat filosofia cu teologia.
Aceasta a luat scolii crestine ce era esential credintei: spiritul sau, pe care l-a obligat spiritual sa bajbaie mai multe secole inainte de a regasi vechiul drum al credintei. in sfarsit, totul arata observatorilor atenti ca in cel de-al douazecilea secol biserica lupta pentru a reveni la vechile invataturi oculte. Au fost spirite elevate, de initiati, care au transmis oral flacara vie a credintei adevarate; sunt cunoscute rar cazurile cand acestea au fost scrise. Chiar si asa (rar), transmiterile s-au voalat, in termeni de alchimie si astrologie, incat numai cei care cunosteau cheia puteau intelege corect. in primele zile ale Antichitatii existau un anumit numar de doctrine secrete fundamentale ce se transmiteau de catre Maestru elevului si care erau cunoscute sub numele de Kybalion. Sensul exact si semnificatia cuvantului s-au pierdut de mai multe secole. Principiile acesteia nu au fost scrise niciodata; era o culegere de maxime, axiome si precepte, complet neinteligibile pentru profani, dar pe care adeptii le intelegeau imediat ce erau aplicate.
Arta alchimiei hermetice da preponderenta Fortelor Mentale (mai mult decat elementelor materiale), unei transmutatii, unui fel de vibratii mentale prin modificarea in vibratii de alta natura, mai mult decat transformarea unui fel de mental in altul.
Legenda "pietrei filosofale" capabila sa transforme in aur un metal de rand, nu era decat o alegorie a filosofiei hermetice, bine inteleasa de catre adeptii hermetismului veritabil.
Sfatuim pe elevii nostri - cum este recomandat in Kybalion - sa studieze invatatura hermetica cu umila atitudine de adept, deoarece poarta numele de initiat acela care munceste intotdeauna la picioarele lui Hermes Maestrul.
Mai departe, dam un mare numar de axiome, maxime si percepte ale Kybalionului, insotite de explicatii si clarificari care ni s-au parut necesare pentru a-l face mai usor accesibil adeptilor moderni, mai ales ca textul original este scris, inadins, cu termeni obscuri.
Maximele originale, axiomele si perceptele Kybalionului vor fi subliniate in aceasta lucrare dar in mod distinct; in toate cazurile, textul original a fost respectat. Speram ca numerosi elevi, carora le oferim aceasta lucrare, vor scoate din studiul acestor pagini tot atata profit cat au scos si cei care i-au precedat pe drumul maiestriei, timp de secole, cat s-a scurs de la aparitia lui Hermes Trismegistul.
intre cuvintele Kybalionului se gasesc acestea: "Sub pasii Maestrului, urechile celor care sunt pregatiti sa inteleaga doctrina sa se deschida cat mai mari si cand urechile elevului sunt gata sa asculte, atunci vin buzele pentru a le umple de intelepciune."
Cand elevul va fi gata sa primeasca adevarul, atunci va incepe studiul acestei lucrari, atunci va lua cunostinta de existenta ei. Aceasta e Legea Principiului Hermetic al Cauzei si Efectului sub aspectul de Lege a Atractiei, ea va uni buzele si urechile, elevul si lucrarea, ASA Sa FIE!
Principiile Adevarului sunt in numar de sapte. Noi le vom numi Legile Universale. Acela care le cunoaste si le intelege poseda cheia magica ce VA deschide toate portile Templului, chiar inainte de a le atinge.
Cele 7 Legi hermetice pe care se bazeaza intreaga filosofie hermetica sunt urmatoarele:
1. Legea Mentalismului.
2. Legea Corespondentei.
3. Legea Vibratiei.
4. Legea Polaritatii.
5. Legea Ritmului.
6. Legea Cauzei si Efectului.
7. Legea Genului (distinctia).
Aceste Legi vor fi discutate si comentate ; in prezent voi da doar o scurta explicatie a lor.
1. LEGEA MENTALISMULUI
"Totul este Spirit; Universul este mental" - KYBALION
Legea implica adevarul ca totul este Spirit. Ea explica faptul ca totul este realitate substantiala, aflandu-se in toate manifestarile si aparentele exterioare, pe care le cunoastem sub numele de Univers material. Fenomene ale vietii, Energie, Materie, intr-un cuvant, tot ce este aparent simturilor noastre este Spirit, incognoscibil in el insusi si indefinibil; insa acesta poate fi considerat si gandit ca un Spirit Universal, Infinit. Ea explica chiar faptul ca Lumea sau Universul Fenomenal nu-i decat o creatie mentala a Totului, subiect al legilor lucrurilor create, Universul fiind considerat, in intregul sau sau in partile sale, ca o experienta in Spiritul Totului, in acest Spirit noi traind, lucrand si fiintand. Aceasta Lege, stabilind natura mentala a Universului, explica foarte usor toate fenomenele mentale si psihice, atat de variate, care ocupa un loc important in viata oamenilor si care fara a fi explicate sunt neinteligibile, dispretuind orice interpretare stiintifica.
A intelege aceasta Mare Lege al Mentalismului, inseamna a permite individului sa inteleaga cu usurinta Legile Universului Mental si sa le aplice, spre a-si imbunatati starea si spre a se perfectiona. Discipolul in hermetica este capabil sa aplice inteligent Marile Legi Mentale, in loc sa se serveasca de ele la intamplare.
Intrand in posesia Cheii Maiestriei Universale, practicantul poate sa deschida nenumarate porti ale Templului Mental si Psihic al Cunoasterii, reusind sa patrunda in el liber si inteligent. Aceasta Lege explica natura veritabila a Energiei si a Puterii, a Materiei, dar mai ales de ce, pentru ce si cum sunt ele subordonate stapanirii Spiritului.
Unul dintre Maestrii hermetici a scris demult: "Acela care intelege adevarul naturii mentale a Universului este deja bine inaintat pe drumul Maiestriei". Aceste cuvinte sunt tot atat de adevarate astazi pe cat erau la timpul la care au fost scrise. Fara cheia Maiestriei (cheia conducatoare, principala, universala) adevarata Maiestrie este imposibil de realizat, iar elevul va bate zadarnic la nenumaratele porti ale Templului.
2. LEGEA CORESPONDENTEI
"Ceea ce este Sus este ca si ceea ce este Jos; Ceea ce este Jos este ca si ceea ce este Sus" - KYBALION
Aceasta Lege implica adevarul ca exista intotdeauna un raport constant intre legile si fenomenele diferitelor planuri ale fiintei si ale vietii. Vechea axioma hermetica este in acesti termeni: "Ceea ce este sus este ca si ceea ce este jos; ceea ce este jos este ca si ceea ce este sus".
intelegerea acestei Legi confera mijloace destule in a rezolva paradoxuri obscure si destule secrete ale naturii.
Exista planuri ale vietii pe care noi le ignoram complet, dar cand aplicam Legea Corespondentei devenim capabili sa intelegem mai departe ca nu este posibil sa facem altfel. Ele se manifesta si se aplica peste tot in Univers, pe diferitele planuri ale acestuia: material, mental si spiritual, acest fapt fiind considerat o Lege Universala. Vechii hermetisti il considerau ca fiind unul dintre instrumentele mentale cele mai importante, cu ajutorul caruia omul este capabil sa rastoarne obstacolele care i se ridica in fata, in fata necunoscutului. Acestuia i-a fost posibil a inlatura voalul lui ISIS, la punctul la care a intrezarit, intr-o lumina, o parte a zeitei. La fel cum cunoastem principiile geometriei, si aceasta cunoastere permite astronomului asezat in fata observatorului sau sa masoare distantele dintre astri, urmarind miscarile lor; la fel, cunoasterea Legii Corespondentei permite omului sa deduca inteligent, din necunoscut, cunoscutul. Studiind Monada, el intelege Arhanghelul.
3. LEGEA VIBRATIEI
"Nimic nu sta, totul se misca, totul vibreaza" - KYBALION
Aceasta Lege implica adevarul ca totul se afla in miscare, totul vibreaza, neexistand nimic in stare de repaos; fapte pe care stiinta moderna le accepta si pe care orice noua descoperire stiintifica tinde sa le verifice.
Sunt mii de ani de cand invatatii vechiului Egipt au enuntat aceasta Lege Universala. El explica diferentele existente intre diferitele forme ale materiei, ale energiei, ale sufletului si chiar ale spiritului ca fiind consecintele unor proportii inegale ale vibratiei. Pornind de la acel "TOT" care este Spiritul Pur si pana la formele cele mai grosolane ale materiei, totul vibreaza; cu cat este mai intensa vibratia, cu atat este mai inalta pozitia pe scara evolutiei. Vibratia este atat de intensa si atat de infinit de rapida incat, practic, Spiritul Pur este in repaos, la fel ca o roata care se invarteste atat de repede incat pare ca sta pe loc. in cealalta extremitate a scarii se afla formele grosolane ale materiei, ale caror vibratii sunt atat de lente incat parca nici nu ar exista - la fel ca si sunetele de joasa frecventa pe care urechea omeneasca nu le poate percepe; intre acesti doi poli sunt milioane si milioane de grade ale vibratiei; de la corpuscul la unda, de la atom la molecula, pana la lumi si universuri, totul vibreaza.
Aceasta este la fel pentru energie si pentru forta, care nu sunt decat grade diferite ale vibratiei. Aceasta corespunde si in planul mental, caruia vibratiile ii guverneaza starea, cat siplanului spiritual.
Discipolul hermetist care intelege bine aceasta Lege si formele sale corespunzatoare este capabil sa-si controleze propriile vibratii mentale si, de asemenea, pe ale altora.
Maestrii folosesc in mod egal aceasta lege, in diferite maniere, pentru a invinge fortele naturii.
"Cel care intelege Legea VIBRATIEI a castigat sceptrul puterii", a spus un vechi ocultist.
4. LEGEA POLARITATII
"Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are doua extreme; asemanatorul si neasemanatorul au aceeasi semnificatie; polii opusi au o natura identica, insa de grade diferite; extremele se ating; toate adevarurile nu sunt decat semiadevaruri; toate paradoxurile pot fi conciliate" - KYBALION
Aceasta Lege implica adevarul ca Totul este dublu, totul are doi poli, totul are doua extreme. Aceste fraze sunt vechi axiome hermetice. Ele explica vechile paradoxuri care au creat atata perplexitate oamenilor si se exprima dupa cum urmeaza: teza si antiteza au o natura identica, insa de grade diferite; contrariile sunt asemanatoare si nu difera decat prin gradul lor, polii opusi putandu-se concilia; extremele se ating; totul este si nu este in acelasi timp; toate adevarurile nu sunt decat semiadevaruri; orice adevar este pe jumatate fals; acelasi lucru are doua fatete, etc.
Legea Polaritatii explica faptul ca in orice lucru sunt doi poli, doua aspecte diferite, opuse, si ca in realitate contrariile nu sunt decat extreme ale acestui obiect, intre care sunt intercalate grade diferite, de exemplu caldura si frigul, desi sunt opuse, in realitate unde se termina caldura si unde incepe frigul? Nu exista un frig si nici o caldura, absolute. Cei doi termeni, cald si frig, indica numai gradele diferite ale aceluiasi lucru; acest lucru care se manifesta cu frig si cald este numai o varianta a vibratiei. Astfel, cald si frig nu sunt decat doi poli a ceea ce numim caldura, iar fenomenele care il insotesc sunt manifestarile Legii Polaritatii. Acelasi fenomen este adevarat in cazul luminii si intunericului, care sunt unul si acelasi lucru, deosebirea constand intr-o diferenta de grade a celor doi poli ai fenomenelor; cand ne paraseste noaptea si cand incepe ziua?
Ce diferenta este intre mare si mic; intre taios si tocit; intre calm si nelinistit; intre sus si jos; intre pozitiv si negativ? Legea Polaritatii explica aceste paradoxuri si nici unul nu-l poate inlocui pe celalalt. in planul mental, tot acest principiu lucreaza.
Sa luam insa un exemplu extrem de radical: al urii si dragostei, doua stari mentale in aparenta total diferite. Sunt, insa, grade diferite in ura si dragoste; de asemenea, sunt sentimente intermediare, pentru care noi folosim cuvintele simpatic si antipatic, care ajung sa se confunde atat de mult, incat uneori este o dificultate a sti daca vreunul va este simpatic sau antipatic, daca va simtiti atras de el sau va este indiferent. Aceste sentimente opuse nu sunt decat grade diferite ale unui sentiment unic, asa cum il veti putea gandi si intelege daca veti medita o clipa la aceasta. Mai mult decat atat, si hermetistii ii acorda o importanta deosebita; este posibil de schimbat vibratiile urii in vibratiile dragostei, atat in propriul tau spirit cat si in spiritul altora. Multi dintre cei care citesc aceste randuri au avut experiente personale de tranzitie rapida, involuntara, intre dragoste si ura, sau invers, in propria persoana si a altora. De-abia acum veti intelege ca este imposibil sa realizati acest lucru cu ajutorul vointei, folosind formulele hermetice. Binele si raul nu sunt decat doi poli diferiti ai aceluiasi lucru; hermetismul cunoaste arta de a transforma raul in bine prin aplicarea Principiului Polaritatii. in totalitate, arta polarizarii este o faza a alchimiei mentale, cunoscuta si aplicata de Maestrii vechi si moderni ai hermetismului.
intelegerea acestei Legi permite modificarea polaritatii proprii, tot atat de bine ca si pe a altora; pentru a deveni un maestru al acestei arte trebuie sa-ti consacri timpul studiului necesar.
5. LEGEA RITMULUI
"Totul se scurge inauntru sau in afara; orice lucru are durata sa; totul evolueaza, apoi degenereaza; balansul pendulei se manifesta in totul; masura oscilatiei sale la dreapta este asemanatoare cu masura oscilatiei la stanga; ritmul este constant" - KYBALION
Aceasta Lege implica adevarul ca in orice lucru se manifesta o miscare inainte si inapoi, o miscare asemanatoare unei pendule, ceva asemanator unei maree, unei mari inalte si unei mari scazute. Aceasta miscare de plecare si venire se produce intre doi poli a caror Lege a polaritatii ni s-a demonstrat ca exista.
Este intotdeauna o actiune si o reactiune, un progres si un recul, un maxim si un minim. Tot asa este pentru toate elementele Universului: sori, lumi, oameni, animale, spirit, energie, materie.
Aceasta lege se manifesta in creatia si distrugerea lumilor, in progresul si decadenta natiunilor, in viata oricarui lucru si, in sfarsit, in starea mentala a omului; pentru acest din urma lucru, hermetistii apreciaza importanta intelegerii acestei Legi.
Hermetistii au inteles-o bine si au gasit ca aplicarea acesteia este universala. Ei au descoperit anumite mijloace pentru a anihila prin ele chiar efectele, prin folosirea de formule adecvate.
Ei implica legea mentala a neutralitatii. Ei nu pot anula Legea Ritmului, nici sa-i opreasca cursul; dar au invatat sa-i opreasca, mai bine zis sa-i evite, efectele asupra lor insisi, intr-un anumit grad, care depinde de nivelul de maiestrie atins. Ei au invatat s-o utilizeze, in loc de a fi utilizati de ea; in acest lucru si in metoda de asimilare consta arta hermetistilor.
Maestrul in hermetica se polarizeaza el insusi la punctul unde vrea sa ramana, apoi neutralizeaza balansul ritmic al pendulei, care tinde sa-l transporte catre celalalt pol. Toti cei care si-au insusit un anumit grad de maiestrie personala lucreaza astfel, intr-o oarecare masura, mai mult sau mai putin inconstient. Maestrul, din contra, o face constient, prin folosirea vointei sale. Astfel, el ajunge sa atinga un grad de echilibru si de fermitate mentala, aproape de necrezut, din partea undelor care sunt tarate inainte siinapoi, ca o pendula.
Aceasta Lege, ca si cea a polaritatii, precum si metodele pentru a le contracara (a le neutraliza) au fost studiate in amanunt de hermetisti, iar folosirea lor constituie o parte importanta a alchimiei mentale.
6. LEGEA CAUZEI SI EFECTULUI
"Orice cauza are efectul sau; orice efect are cauza sa, totul se intampla conform Legii. Hazardul este un nume dat unei legi necunoscute. Sunt numeroase planuri ale cauzalitatii, insa nimic nu scapa Legii" - KYBALION
Acest principiu implica faptul ca exista o cauza pentru orice efect produs si un efect pentru orice cauza. El explica ca totul se intampla conform unei legi, ca niciodata nimic nu se intampla accidental, neprevazut, ca hazardul nu exista si ca, deoarece exista planuri diferite de cauza si efect, planul superior domina totdeauna planul inferior
imic nu poate scapa in intregime legii.
Hermetistii cunosc pana la un anumit punct arta si metodele de a se ridica deasupra planului obisnuit al cauzei si efectului. Ridicandu-se mental la un plan superior, ei devin cauza, in loc de a fi efect. Multimile se lasa docil duse, ele asculta de tot ce le inconjoara, de vointa si dorinta celor mai puternici, de ereditate, sugestie, de toate cauzele exterioare care le dirijeaza ca pe simpli pioni ai vietii.
Maestrii, din contra, se ridica in planul superior, dominand sentimentele si caracterul lor, calitatile si puterile, tot asa de bine ca pe tot ce-i inconjoara. Ei devin stapani, in loc de a fi jucati si dirijati de vointa altora, precum si de influentele exterioare. Ei se servesc de Lege, in loc de a fi instrumente. Maestrii asculta de cauzalitatea principiului superior, insa ei comanda planul lor. in aceasta afirmatie exista o bogatie de cunostinte hermetice. LE INTELEGE CINE VA PUTEA.
7. LEGEA GENULUI
"Este un gen in toate lucrurile; TOTUL are principiile sale: masculin si feminin; genul se manifesta in toate planurile" - KYBALION
Aceasta Lege implica adevarul ca genul exista peste tot. Principiile masculin si feminin sunt in actiune constanta. Acesta e adevarul nu numai in plan fizic, ci si in planurile mental si spiritual.
in Planul Fizic, Legea Genului se manifesta sub forma sexului, in plan superior el ia forme mai elevate, insa este mereu acelasi.
Nici o creatie fizica, mentala sau spirituala nu este posibila fara el. intelegerea legilor sale va arunca lumina asupra multor obiecte care in mod constant au uimit spiritul oamenilor.
Legea Genului a lucrat intotdeauna pentru a crea si regnuri. Orice lucru, orice individ contine cele doua elemente, masculin si feminin, sau chiar Marele Principiu.
Orice element masculin are elementul sau feminin, si invers.
Daca vreti sa intelegeti filosofia Creatiei, a Regenerarii Mentale si Spirituale, trebuie sa studiati si sa intelegeti aceasta Lege hermetica. Ea ascunde solutia unui mare numar de mistere ale vietii.
Tinem sa avertizam ca nu este nici o inrudire cu numeroasele teorii fundamentale, periculoase si degradante, cu invataturile care sunt raspandite sub titluri fanteziste si care nu sunt decat o prostituare a Marelui Principiu natural al genului. Astfel de ramasite ale vechilor forme infamante ale cultului Phalusului tind sa distruga inteligenta, corpul si spiritul; filosofia hermetica s-a ridicat intotdeauna cu indignare impotriva invataturilor degradante care conduc la destrabalare, pasiuni necumpatate si pervertirea principiilor naturii. Daca pe acestea le cautati parasiti imediat acest studiu. Hermetistul nu are nimic care poate sa va fie util in acest scop. Pentru aceia care sunt puri (curati sufleteste), totul este pur; pentru cei care sunt murdari, totul este murdar.
Totul este Spirit; Universul este mental
Ceea ce este Sus este ca si ceea ce este Jos; Ceea ce este Jos este ca si ceea ce este Sus.
Nimic nu sta, totul se misca, totul vibreaza.
Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are doua extreme; asemanatorul si neasemanatorul au aceeasi semnificatie;polii opusi au o natura identica, insa de grade diferite; extremele se ating; toate adevarurile nu sunt decat semiadevaruri; toate paradoxurile pot fi conciliate.
Totul se scurge inauntru sau in afara; orice lucru aredurata sa; totul evolueaza, apoi degenereaza; balansul pendulei se manifesta in totul; masura oscilatiei sale la dreapta este asemanatoare cu masura oscilatiei la stanga; ritmul este constant.
Orice cauza are efectul sau; orice efect are cauza sa, totul se intampla conform Legii. Hazardul este un nume dat unei legi necunoscute. Sunt numeroase planuri ale cauzalitatii, insa nimic nu scapa Legii.
Este un gen in toate lucrurile; TOTUL are principiile sale: masculin si feminin; genul se manifesta in toate planurile.
Sursa:http://esoterism.ro/ro/kybalion2.php
FILOSOFIA HERMETICA
Din Egipt ne vin invataturile ezoterice, fundamentale, care au influentat filosofiile tuturor raselor, de mai multe mii de ani. Toate tarile au imprumutat cate ceva de la doctrinele sale: India, Persia, Chaldeea, China, Japonia, Siria, vechea Grecie, Roma si alte neamuri vechi. Acestea au luat parte la banchetul cunoasterii, pe care Hierofantii si Maestrii tarii lui ISIS le-au oferit celor pregatiti sa cunoasca din culmea stiintei mistice si oculte,dezvaluite de Maestrii acestui vechi tinut.
In Egipt se afla loja misticilor. Prin portile templelor intrau neofitii si plecau adeptii, maestrii si hierofantii, in toate colturile lumii. Printre acestia a fost si Hermes Trismegistul, tatal intelepciunii oculte, fondatorul astrologiei si alchimiei. Detaliile vietii lui s-au pierdut, mai multe tari disputandu-si locul nasterii sale. Perioada sederii sale in Egipt (care constituie ultima sa reincarnare pe aceasta planeta) nu ne este cunoscuta;aproximativ, este fixata in ultimele zile ale celor mai vechi dinastii egiptene, cu mult timp inaintea aparitiei lui Moise. Autorii competenti il considera, totusi, contemporan cu Abraham. Unele traditii iudaice merg pana la a afirma ca Abraham chiar a fost beneficiarul unei mari parti din cunostintele acumulate de Hermes.
In anii care au urmat disparitiei sale din planul terestru, traditia sugereaza ca ar fi trait sute de ani "in carne".
Egiptenii l-au zeificat numindu-L THOTH. Mai tarziu, grecii il aseaza in Panteonul zeitatilor proprii, numindu-l HERMES, zeul intelepciunii.
Egiptenii i-au cinstit memoria zeci de secole, considerandu-l "scriitorul zeilor", ajungand, in cele din urma, sa-i dea vechiul nume, Hermes Trismegistul, care inseamna "de 3 ori mare", "Mai Marele Marilor", "mai mare decat toti Marii". in toate tarile, numele de Hermes Trismegistul era sinonim cu Fantana intelepciunii. Folosirea cuvantului "hermetic" este strict legata de sensul "secret inchis", "nimic nu poate scapa". Discipolii au pastrat secretul invataturilor, nevoind sa dea perle porcilor, preferand sa dea laptele copiilor si carne oamenilor nestiutori. Discipolii au fost "hermetici" de teama de a nu vedea doctrina secreta transformandu-se in doctrina (credinta) religioasa. Vechiul ocultism din India si Persia a degenerat, pierzandu-se, in mare parte, din cauza ca apostolii sai au devenit preoti. Ei au amestecat teologia cu filosofia, avand astfel ca efect pierderea ocultismului in noianul superstitiilor religioase, al cultelor, al credintei si al zeilor. La fel, in Grecia si Roma, invataturile hermetice ale gnosticilor si ale primilor crestini au degenerat sub domnia lui Constantin, al carui pumn de fier a amestecat filosofia cu teologia.
Aceasta a luat scolii crestine ce era esential credintei: spiritul sau, pe care l-a obligat spiritual sa bajbaie mai multe secole inainte de a regasi vechiul drum al credintei. in sfarsit, totul arata observatorilor atenti ca in cel de-al douazecilea secol biserica lupta pentru a reveni la vechile invataturi oculte. Au fost spirite elevate, de initiati, care au transmis oral flacara vie a credintei adevarate; sunt cunoscute rar cazurile cand acestea au fost scrise. Chiar si asa (rar), transmiterile s-au voalat, in termeni de alchimie si astrologie, incat numai cei care cunosteau cheia puteau intelege corect. in primele zile ale Antichitatii existau un anumit numar de doctrine secrete fundamentale ce se transmiteau de catre Maestru elevului si care erau cunoscute sub numele de Kybalion. Sensul exact si semnificatia cuvantului s-au pierdut de mai multe secole. Principiile acesteia nu au fost scrise niciodata; era o culegere de maxime, axiome si precepte, complet neinteligibile pentru profani, dar pe care adeptii le intelegeau imediat ce erau aplicate.
Arta alchimiei hermetice da preponderenta Fortelor Mentale (mai mult decat elementelor materiale), unei transmutatii, unui fel de vibratii mentale prin modificarea in vibratii de alta natura, mai mult decat transformarea unui fel de mental in altul.
Legenda "pietrei filosofale" capabila sa transforme in aur un metal de rand, nu era decat o alegorie a filosofiei hermetice, bine inteleasa de catre adeptii hermetismului veritabil.
Sfatuim pe elevii nostri - cum este recomandat in Kybalion - sa studieze invatatura hermetica cu umila atitudine de adept, deoarece poarta numele de initiat acela care munceste intotdeauna la picioarele lui Hermes Maestrul.
Mai departe, dam un mare numar de axiome, maxime si percepte ale Kybalionului, insotite de explicatii si clarificari care ni s-au parut necesare pentru a-l face mai usor accesibil adeptilor moderni, mai ales ca textul original este scris, inadins, cu termeni obscuri.
Maximele originale, axiomele si perceptele Kybalionului vor fi subliniate in aceasta lucrare dar in mod distinct; in toate cazurile, textul original a fost respectat. Speram ca numerosi elevi, carora le oferim aceasta lucrare, vor scoate din studiul acestor pagini tot atata profit cat au scos si cei care i-au precedat pe drumul maiestriei, timp de secole, cat s-a scurs de la aparitia lui Hermes Trismegistul.
intre cuvintele Kybalionului se gasesc acestea: "Sub pasii Maestrului, urechile celor care sunt pregatiti sa inteleaga doctrina sa se deschida cat mai mari si cand urechile elevului sunt gata sa asculte, atunci vin buzele pentru a le umple de intelepciune."
Cand elevul va fi gata sa primeasca adevarul, atunci va incepe studiul acestei lucrari, atunci va lua cunostinta de existenta ei. Aceasta e Legea Principiului Hermetic al Cauzei si Efectului sub aspectul de Lege a Atractiei, ea va uni buzele si urechile, elevul si lucrarea, ASA Sa FIE!
Principiile Adevarului sunt in numar de sapte. Noi le vom numi Legile Universale. Acela care le cunoaste si le intelege poseda cheia magica ce VA deschide toate portile Templului, chiar inainte de a le atinge.
Cele 7 Legi hermetice pe care se bazeaza intreaga filosofie hermetica sunt urmatoarele:
1. Legea Mentalismului.
2. Legea Corespondentei.
3. Legea Vibratiei.
4. Legea Polaritatii.
5. Legea Ritmului.
6. Legea Cauzei si Efectului.
7. Legea Genului (distinctia).
Aceste Legi vor fi discutate si comentate ; in prezent voi da doar o scurta explicatie a lor.
1. LEGEA MENTALISMULUI
"Totul este Spirit; Universul este mental" - KYBALION
Legea implica adevarul ca totul este Spirit. Ea explica faptul ca totul este realitate substantiala, aflandu-se in toate manifestarile si aparentele exterioare, pe care le cunoastem sub numele de Univers material. Fenomene ale vietii, Energie, Materie, intr-un cuvant, tot ce este aparent simturilor noastre este Spirit, incognoscibil in el insusi si indefinibil; insa acesta poate fi considerat si gandit ca un Spirit Universal, Infinit. Ea explica chiar faptul ca Lumea sau Universul Fenomenal nu-i decat o creatie mentala a Totului, subiect al legilor lucrurilor create, Universul fiind considerat, in intregul sau sau in partile sale, ca o experienta in Spiritul Totului, in acest Spirit noi traind, lucrand si fiintand. Aceasta Lege, stabilind natura mentala a Universului, explica foarte usor toate fenomenele mentale si psihice, atat de variate, care ocupa un loc important in viata oamenilor si care fara a fi explicate sunt neinteligibile, dispretuind orice interpretare stiintifica.
A intelege aceasta Mare Lege al Mentalismului, inseamna a permite individului sa inteleaga cu usurinta Legile Universului Mental si sa le aplice, spre a-si imbunatati starea si spre a se perfectiona. Discipolul in hermetica este capabil sa aplice inteligent Marile Legi Mentale, in loc sa se serveasca de ele la intamplare.
Intrand in posesia Cheii Maiestriei Universale, practicantul poate sa deschida nenumarate porti ale Templului Mental si Psihic al Cunoasterii, reusind sa patrunda in el liber si inteligent. Aceasta Lege explica natura veritabila a Energiei si a Puterii, a Materiei, dar mai ales de ce, pentru ce si cum sunt ele subordonate stapanirii Spiritului.
Unul dintre Maestrii hermetici a scris demult: "Acela care intelege adevarul naturii mentale a Universului este deja bine inaintat pe drumul Maiestriei". Aceste cuvinte sunt tot atat de adevarate astazi pe cat erau la timpul la care au fost scrise. Fara cheia Maiestriei (cheia conducatoare, principala, universala) adevarata Maiestrie este imposibil de realizat, iar elevul va bate zadarnic la nenumaratele porti ale Templului.
2. LEGEA CORESPONDENTEI
"Ceea ce este Sus este ca si ceea ce este Jos; Ceea ce este Jos este ca si ceea ce este Sus" - KYBALION
Aceasta Lege implica adevarul ca exista intotdeauna un raport constant intre legile si fenomenele diferitelor planuri ale fiintei si ale vietii. Vechea axioma hermetica este in acesti termeni: "Ceea ce este sus este ca si ceea ce este jos; ceea ce este jos este ca si ceea ce este sus".
intelegerea acestei Legi confera mijloace destule in a rezolva paradoxuri obscure si destule secrete ale naturii.
Exista planuri ale vietii pe care noi le ignoram complet, dar cand aplicam Legea Corespondentei devenim capabili sa intelegem mai departe ca nu este posibil sa facem altfel. Ele se manifesta si se aplica peste tot in Univers, pe diferitele planuri ale acestuia: material, mental si spiritual, acest fapt fiind considerat o Lege Universala. Vechii hermetisti il considerau ca fiind unul dintre instrumentele mentale cele mai importante, cu ajutorul caruia omul este capabil sa rastoarne obstacolele care i se ridica in fata, in fata necunoscutului. Acestuia i-a fost posibil a inlatura voalul lui ISIS, la punctul la care a intrezarit, intr-o lumina, o parte a zeitei. La fel cum cunoastem principiile geometriei, si aceasta cunoastere permite astronomului asezat in fata observatorului sau sa masoare distantele dintre astri, urmarind miscarile lor; la fel, cunoasterea Legii Corespondentei permite omului sa deduca inteligent, din necunoscut, cunoscutul. Studiind Monada, el intelege Arhanghelul.
3. LEGEA VIBRATIEI
"Nimic nu sta, totul se misca, totul vibreaza" - KYBALION
Aceasta Lege implica adevarul ca totul se afla in miscare, totul vibreaza, neexistand nimic in stare de repaos; fapte pe care stiinta moderna le accepta si pe care orice noua descoperire stiintifica tinde sa le verifice.
Sunt mii de ani de cand invatatii vechiului Egipt au enuntat aceasta Lege Universala. El explica diferentele existente intre diferitele forme ale materiei, ale energiei, ale sufletului si chiar ale spiritului ca fiind consecintele unor proportii inegale ale vibratiei. Pornind de la acel "TOT" care este Spiritul Pur si pana la formele cele mai grosolane ale materiei, totul vibreaza; cu cat este mai intensa vibratia, cu atat este mai inalta pozitia pe scara evolutiei. Vibratia este atat de intensa si atat de infinit de rapida incat, practic, Spiritul Pur este in repaos, la fel ca o roata care se invarteste atat de repede incat pare ca sta pe loc. in cealalta extremitate a scarii se afla formele grosolane ale materiei, ale caror vibratii sunt atat de lente incat parca nici nu ar exista - la fel ca si sunetele de joasa frecventa pe care urechea omeneasca nu le poate percepe; intre acesti doi poli sunt milioane si milioane de grade ale vibratiei; de la corpuscul la unda, de la atom la molecula, pana la lumi si universuri, totul vibreaza.
Aceasta este la fel pentru energie si pentru forta, care nu sunt decat grade diferite ale vibratiei. Aceasta corespunde si in planul mental, caruia vibratiile ii guverneaza starea, cat siplanului spiritual.
Discipolul hermetist care intelege bine aceasta Lege si formele sale corespunzatoare este capabil sa-si controleze propriile vibratii mentale si, de asemenea, pe ale altora.
Maestrii folosesc in mod egal aceasta lege, in diferite maniere, pentru a invinge fortele naturii.
"Cel care intelege Legea VIBRATIEI a castigat sceptrul puterii", a spus un vechi ocultist.
4. LEGEA POLARITATII
"Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are doua extreme; asemanatorul si neasemanatorul au aceeasi semnificatie; polii opusi au o natura identica, insa de grade diferite; extremele se ating; toate adevarurile nu sunt decat semiadevaruri; toate paradoxurile pot fi conciliate" - KYBALION
Aceasta Lege implica adevarul ca Totul este dublu, totul are doi poli, totul are doua extreme. Aceste fraze sunt vechi axiome hermetice. Ele explica vechile paradoxuri care au creat atata perplexitate oamenilor si se exprima dupa cum urmeaza: teza si antiteza au o natura identica, insa de grade diferite; contrariile sunt asemanatoare si nu difera decat prin gradul lor, polii opusi putandu-se concilia; extremele se ating; totul este si nu este in acelasi timp; toate adevarurile nu sunt decat semiadevaruri; orice adevar este pe jumatate fals; acelasi lucru are doua fatete, etc.
Legea Polaritatii explica faptul ca in orice lucru sunt doi poli, doua aspecte diferite, opuse, si ca in realitate contrariile nu sunt decat extreme ale acestui obiect, intre care sunt intercalate grade diferite, de exemplu caldura si frigul, desi sunt opuse, in realitate unde se termina caldura si unde incepe frigul? Nu exista un frig si nici o caldura, absolute. Cei doi termeni, cald si frig, indica numai gradele diferite ale aceluiasi lucru; acest lucru care se manifesta cu frig si cald este numai o varianta a vibratiei. Astfel, cald si frig nu sunt decat doi poli a ceea ce numim caldura, iar fenomenele care il insotesc sunt manifestarile Legii Polaritatii. Acelasi fenomen este adevarat in cazul luminii si intunericului, care sunt unul si acelasi lucru, deosebirea constand intr-o diferenta de grade a celor doi poli ai fenomenelor; cand ne paraseste noaptea si cand incepe ziua?
Ce diferenta este intre mare si mic; intre taios si tocit; intre calm si nelinistit; intre sus si jos; intre pozitiv si negativ? Legea Polaritatii explica aceste paradoxuri si nici unul nu-l poate inlocui pe celalalt. in planul mental, tot acest principiu lucreaza.
Sa luam insa un exemplu extrem de radical: al urii si dragostei, doua stari mentale in aparenta total diferite. Sunt, insa, grade diferite in ura si dragoste; de asemenea, sunt sentimente intermediare, pentru care noi folosim cuvintele simpatic si antipatic, care ajung sa se confunde atat de mult, incat uneori este o dificultate a sti daca vreunul va este simpatic sau antipatic, daca va simtiti atras de el sau va este indiferent. Aceste sentimente opuse nu sunt decat grade diferite ale unui sentiment unic, asa cum il veti putea gandi si intelege daca veti medita o clipa la aceasta. Mai mult decat atat, si hermetistii ii acorda o importanta deosebita; este posibil de schimbat vibratiile urii in vibratiile dragostei, atat in propriul tau spirit cat si in spiritul altora. Multi dintre cei care citesc aceste randuri au avut experiente personale de tranzitie rapida, involuntara, intre dragoste si ura, sau invers, in propria persoana si a altora. De-abia acum veti intelege ca este imposibil sa realizati acest lucru cu ajutorul vointei, folosind formulele hermetice. Binele si raul nu sunt decat doi poli diferiti ai aceluiasi lucru; hermetismul cunoaste arta de a transforma raul in bine prin aplicarea Principiului Polaritatii. in totalitate, arta polarizarii este o faza a alchimiei mentale, cunoscuta si aplicata de Maestrii vechi si moderni ai hermetismului.
intelegerea acestei Legi permite modificarea polaritatii proprii, tot atat de bine ca si pe a altora; pentru a deveni un maestru al acestei arte trebuie sa-ti consacri timpul studiului necesar.
5. LEGEA RITMULUI
"Totul se scurge inauntru sau in afara; orice lucru are durata sa; totul evolueaza, apoi degenereaza; balansul pendulei se manifesta in totul; masura oscilatiei sale la dreapta este asemanatoare cu masura oscilatiei la stanga; ritmul este constant" - KYBALION
Aceasta Lege implica adevarul ca in orice lucru se manifesta o miscare inainte si inapoi, o miscare asemanatoare unei pendule, ceva asemanator unei maree, unei mari inalte si unei mari scazute. Aceasta miscare de plecare si venire se produce intre doi poli a caror Lege a polaritatii ni s-a demonstrat ca exista.
Este intotdeauna o actiune si o reactiune, un progres si un recul, un maxim si un minim. Tot asa este pentru toate elementele Universului: sori, lumi, oameni, animale, spirit, energie, materie.
Aceasta lege se manifesta in creatia si distrugerea lumilor, in progresul si decadenta natiunilor, in viata oricarui lucru si, in sfarsit, in starea mentala a omului; pentru acest din urma lucru, hermetistii apreciaza importanta intelegerii acestei Legi.
Hermetistii au inteles-o bine si au gasit ca aplicarea acesteia este universala. Ei au descoperit anumite mijloace pentru a anihila prin ele chiar efectele, prin folosirea de formule adecvate.
Ei implica legea mentala a neutralitatii. Ei nu pot anula Legea Ritmului, nici sa-i opreasca cursul; dar au invatat sa-i opreasca, mai bine zis sa-i evite, efectele asupra lor insisi, intr-un anumit grad, care depinde de nivelul de maiestrie atins. Ei au invatat s-o utilizeze, in loc de a fi utilizati de ea; in acest lucru si in metoda de asimilare consta arta hermetistilor.
Maestrul in hermetica se polarizeaza el insusi la punctul unde vrea sa ramana, apoi neutralizeaza balansul ritmic al pendulei, care tinde sa-l transporte catre celalalt pol. Toti cei care si-au insusit un anumit grad de maiestrie personala lucreaza astfel, intr-o oarecare masura, mai mult sau mai putin inconstient. Maestrul, din contra, o face constient, prin folosirea vointei sale. Astfel, el ajunge sa atinga un grad de echilibru si de fermitate mentala, aproape de necrezut, din partea undelor care sunt tarate inainte siinapoi, ca o pendula.
Aceasta Lege, ca si cea a polaritatii, precum si metodele pentru a le contracara (a le neutraliza) au fost studiate in amanunt de hermetisti, iar folosirea lor constituie o parte importanta a alchimiei mentale.
6. LEGEA CAUZEI SI EFECTULUI
"Orice cauza are efectul sau; orice efect are cauza sa, totul se intampla conform Legii. Hazardul este un nume dat unei legi necunoscute. Sunt numeroase planuri ale cauzalitatii, insa nimic nu scapa Legii" - KYBALION
Acest principiu implica faptul ca exista o cauza pentru orice efect produs si un efect pentru orice cauza. El explica ca totul se intampla conform unei legi, ca niciodata nimic nu se intampla accidental, neprevazut, ca hazardul nu exista si ca, deoarece exista planuri diferite de cauza si efect, planul superior domina totdeauna planul inferior
imic nu poate scapa in intregime legii.
Hermetistii cunosc pana la un anumit punct arta si metodele de a se ridica deasupra planului obisnuit al cauzei si efectului. Ridicandu-se mental la un plan superior, ei devin cauza, in loc de a fi efect. Multimile se lasa docil duse, ele asculta de tot ce le inconjoara, de vointa si dorinta celor mai puternici, de ereditate, sugestie, de toate cauzele exterioare care le dirijeaza ca pe simpli pioni ai vietii.
Maestrii, din contra, se ridica in planul superior, dominand sentimentele si caracterul lor, calitatile si puterile, tot asa de bine ca pe tot ce-i inconjoara. Ei devin stapani, in loc de a fi jucati si dirijati de vointa altora, precum si de influentele exterioare. Ei se servesc de Lege, in loc de a fi instrumente. Maestrii asculta de cauzalitatea principiului superior, insa ei comanda planul lor. in aceasta afirmatie exista o bogatie de cunostinte hermetice. LE INTELEGE CINE VA PUTEA.
7. LEGEA GENULUI
"Este un gen in toate lucrurile; TOTUL are principiile sale: masculin si feminin; genul se manifesta in toate planurile" - KYBALION
Aceasta Lege implica adevarul ca genul exista peste tot. Principiile masculin si feminin sunt in actiune constanta. Acesta e adevarul nu numai in plan fizic, ci si in planurile mental si spiritual.
in Planul Fizic, Legea Genului se manifesta sub forma sexului, in plan superior el ia forme mai elevate, insa este mereu acelasi.
Nici o creatie fizica, mentala sau spirituala nu este posibila fara el. intelegerea legilor sale va arunca lumina asupra multor obiecte care in mod constant au uimit spiritul oamenilor.
Legea Genului a lucrat intotdeauna pentru a crea si regnuri. Orice lucru, orice individ contine cele doua elemente, masculin si feminin, sau chiar Marele Principiu.
Orice element masculin are elementul sau feminin, si invers.
Daca vreti sa intelegeti filosofia Creatiei, a Regenerarii Mentale si Spirituale, trebuie sa studiati si sa intelegeti aceasta Lege hermetica. Ea ascunde solutia unui mare numar de mistere ale vietii.
Tinem sa avertizam ca nu este nici o inrudire cu numeroasele teorii fundamentale, periculoase si degradante, cu invataturile care sunt raspandite sub titluri fanteziste si care nu sunt decat o prostituare a Marelui Principiu natural al genului. Astfel de ramasite ale vechilor forme infamante ale cultului Phalusului tind sa distruga inteligenta, corpul si spiritul; filosofia hermetica s-a ridicat intotdeauna cu indignare impotriva invataturilor degradante care conduc la destrabalare, pasiuni necumpatate si pervertirea principiilor naturii. Daca pe acestea le cautati parasiti imediat acest studiu. Hermetistul nu are nimic care poate sa va fie util in acest scop. Pentru aceia care sunt puri (curati sufleteste), totul este pur; pentru cei care sunt murdari, totul este murdar.
Totul este Spirit; Universul este mental
Ceea ce este Sus este ca si ceea ce este Jos; Ceea ce este Jos este ca si ceea ce este Sus.
Nimic nu sta, totul se misca, totul vibreaza.
Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are doua extreme; asemanatorul si neasemanatorul au aceeasi semnificatie;polii opusi au o natura identica, insa de grade diferite; extremele se ating; toate adevarurile nu sunt decat semiadevaruri; toate paradoxurile pot fi conciliate.
Totul se scurge inauntru sau in afara; orice lucru aredurata sa; totul evolueaza, apoi degenereaza; balansul pendulei se manifesta in totul; masura oscilatiei sale la dreapta este asemanatoare cu masura oscilatiei la stanga; ritmul este constant.
Orice cauza are efectul sau; orice efect are cauza sa, totul se intampla conform Legii. Hazardul este un nume dat unei legi necunoscute. Sunt numeroase planuri ale cauzalitatii, insa nimic nu scapa Legii.
Este un gen in toate lucrurile; TOTUL are principiile sale: masculin si feminin; genul se manifesta in toate planurile.
Sursa:http://esoterism.ro/ro/kybalion2.php
sâmbătă, 1 februarie 2014
Citate celebre ,cugetari, aforisme - Constantin Noica
Citate celebre cugetari aforisme - Constantin Noica
O scoala in care profesorul nu invata si el e o absurditate.
Constantin Noica - CUNOASTERE
In fiecare dintre noi sta un Adam, care asteapta sa fie iarasi singur.
Constantin Noica - FEMEI
E de-ajuns sa ne gandim la fiinta omului. Fiecare dintre noi este determinat, ca om, de o natura individuala, in care se simte ingradit, dar prin care, tocmai, este dator sa se deschida catre omenesc.
Constantin Noica - OM
Ceea ce nu intalnesti, decat la foarte putini oameni, este unu intelept simt al masurii...Nu stiu nici cat de putin si nici cat de mult putem.
Constantin Noica - INTELEPCIUNE
Sufletul trebuie tratat ca pamantul, sa i se dea ce-i trebuie spre a fi productiv.
Constantin Noica - SUFLET
O idee se naste intr-o tara, intereseaza o zi si trece. Aceeasi idee intra in sufletul unui popor tanar si face o revolutie.
Constantin Noica - INTELEPCIUNE
Nu noi sunten stapani ai limbii, ci limba e stapanul nostru.
Constantin Noica - LITERATURA
Cand ai sa fii in ordinea ta, omule? Cand ai sa faci din fiecare ceas un pas si din pasii zilei tale un mers, si nu o impleticire?
Constantin Noica - OM
Mai adanc decat mine in mine insumi este gandul. El imi da bucuria - daca mi-o poate da ceva.
Constantin Noica - GANDIRE
Progresul omenirii consta in aceea ca popoarele noi si tinere isi apropie rezultatele intelectuale ale celor imbatranite.
Constantin Noica - SUCCES
Ochii- cei doi luminatori ai trupului; ochii- cei dintai talhari ai pacatului, ochii- sunt cele doua maini fara trup.
Constantin Noica - CARACTER
Suntem niste zei prosti, niste zei nemuritori care ne-am uitat destinul.
Constantin Noica - OM
Destinul nostru e de a desena figuri regulate.
Constantin Noica - CUNOASTERE
O scoala in care profesorul nu invata si el e o absurditate.
Constantin Noica - CUNOASTERE
In fiecare dintre noi sta un Adam, care asteapta sa fie iarasi singur.
Constantin Noica - FEMEI
E de-ajuns sa ne gandim la fiinta omului. Fiecare dintre noi este determinat, ca om, de o natura individuala, in care se simte ingradit, dar prin care, tocmai, este dator sa se deschida catre omenesc.
Constantin Noica - OM
Ceea ce nu intalnesti, decat la foarte putini oameni, este unu intelept simt al masurii...Nu stiu nici cat de putin si nici cat de mult putem.
Constantin Noica - INTELEPCIUNE
Sufletul trebuie tratat ca pamantul, sa i se dea ce-i trebuie spre a fi productiv.
Constantin Noica - SUFLET
O idee se naste intr-o tara, intereseaza o zi si trece. Aceeasi idee intra in sufletul unui popor tanar si face o revolutie.
Constantin Noica - INTELEPCIUNE
Nu noi sunten stapani ai limbii, ci limba e stapanul nostru.
Constantin Noica - LITERATURA
Cand ai sa fii in ordinea ta, omule? Cand ai sa faci din fiecare ceas un pas si din pasii zilei tale un mers, si nu o impleticire?
Constantin Noica - OM
Mai adanc decat mine in mine insumi este gandul. El imi da bucuria - daca mi-o poate da ceva.
Constantin Noica - GANDIRE
Progresul omenirii consta in aceea ca popoarele noi si tinere isi apropie rezultatele intelectuale ale celor imbatranite.
Constantin Noica - SUCCES
Ochii- cei doi luminatori ai trupului; ochii- cei dintai talhari ai pacatului, ochii- sunt cele doua maini fara trup.
Constantin Noica - CARACTER
Suntem niste zei prosti, niste zei nemuritori care ne-am uitat destinul.
Constantin Noica - OM
Destinul nostru e de a desena figuri regulate.
Constantin Noica - CUNOASTERE
Pâinea albă (poezie scrisă în anul 1947, în timpul guvernului Groza)
Pâinea albă (poezie scrisă în anul 1947, în timpul guvernului Groza)
Pâine albă cu cartelă,
Jimblă cu obraz prăjit,
Sau simpatică franzelă,
Eu îţi zic: "Bine-ai venit".
După despărţirea dură
Te vedem din nou în piaţă,
Iarăş albă la făptură,
Iarăş rumenă la faţă.
Cu emoţii toată strada
Îţi admiră iar aspectul,
Pâine albă ca zăpada,
Te salut cu tot respectul.
Nu constat nici o schimbare
Ai aceleaşi forme pline,
Numai preţul e cam mare
Dar altminterea, eşti "bine"...
După lipsa ta severă
Revederea e frumoasà.
Toată lumea îţi oferă
Locul cel dintâi la masă.
Musafiră scumpă, rară,
Te-am dorit ca pe-o iubită,
Sper că n-ai venit în ţară
Într-o vizită grăbită.
Cu dorinţa mea constantă,
Să rămâi mai mult aici,
Te plătesc ca pe-o amantă:
Patru mii de lei pe zi.
Şi fiindcă, pâine dragă,
Te iubesc atât de adânc
Te "ciupesc" o zi întreagă,
Şi te muşc... şi te mănânc!
Totuşi ai o supărare,
Gelozia, draga mea,
Pâinea neagră nu dispare
Şi mai cochetăm cu ea.
Multă lume te înşeală
Cu tovarăşa mezină,
Pâinea neagră ţi-e rivală,
Însă nimeni nu-i de vină.
Asta-i viaţa cotidiană
Şi oricine o să-ţi spună
Că pe lângă o bălană
Ne mai place şi-una brună!
poezie satirică de Ion Pribeagu (1947)
Pâine albă cu cartelă,
Jimblă cu obraz prăjit,
Sau simpatică franzelă,
Eu îţi zic: "Bine-ai venit".
După despărţirea dură
Te vedem din nou în piaţă,
Iarăş albă la făptură,
Iarăş rumenă la faţă.
Cu emoţii toată strada
Îţi admiră iar aspectul,
Pâine albă ca zăpada,
Te salut cu tot respectul.
Nu constat nici o schimbare
Ai aceleaşi forme pline,
Numai preţul e cam mare
Dar altminterea, eşti "bine"...
După lipsa ta severă
Revederea e frumoasà.
Toată lumea îţi oferă
Locul cel dintâi la masă.
Musafiră scumpă, rară,
Te-am dorit ca pe-o iubită,
Sper că n-ai venit în ţară
Într-o vizită grăbită.
Cu dorinţa mea constantă,
Să rămâi mai mult aici,
Te plătesc ca pe-o amantă:
Patru mii de lei pe zi.
Şi fiindcă, pâine dragă,
Te iubesc atât de adânc
Te "ciupesc" o zi întreagă,
Şi te muşc... şi te mănânc!
Totuşi ai o supărare,
Gelozia, draga mea,
Pâinea neagră nu dispare
Şi mai cochetăm cu ea.
Multă lume te înşeală
Cu tovarăşa mezină,
Pâinea neagră ţi-e rivală,
Însă nimeni nu-i de vină.
Asta-i viaţa cotidiană
Şi oricine o să-ţi spună
Că pe lângă o bălană
Ne mai place şi-una brună!
poezie satirică de Ion Pribeagu (1947)
Naufragiu
Naufragiu
Dupa un naufragiu groaznic
Ce i-a scufundat in ceata
Sase marinari nevolnici
Care au mai scapat cu viata
Inotind si zi si noapte
Peste apa plumburie
Fura azvirliti de valuri
Pe o insula pustie
Trei luni s-au hranit cu ierburi
Si cu pesti gasiti la mal
Isi facura si-o coliba
Si traiau original
Nu le mai lipsea nimica
Ba ades le prisosea
Aveau hrana, ierburi, apa
Doar femeie le lipsea
Rabda omu-o luna, patru
Mai te-agiti, te consolezi
Insa cind te-ajunge jalea
Mai ca-ti vine sa turbezi
Da-ntr-o zi, p-un rest de barca
Ce-a ramas numai crimpeie
Peste malu-abrupt deodata
Fu zvirlita o femeie
Una singura si goala
Si frumoasa, o ispita,
Care se-ndrepta in soare
Spre coliba, fericita
Marinarii, toti vazind-o
Navalira-n goana mare
Care de care mai degraba
S-o apuce la strimtoare
Ea vazindu-se-n pericol
Ridica un brat in sus
Si c-un gest de cutezanta
Marinarilor le-a spus:
Ho, nebunilor, salbateci
Nu va repeziti pe-aleie
Tineti seama de un lucru:
Nu sint schweiter sint femeie!
poezie satirică de Ion Pribeagu (mai 1973)
Dupa un naufragiu groaznic
Ce i-a scufundat in ceata
Sase marinari nevolnici
Care au mai scapat cu viata
Inotind si zi si noapte
Peste apa plumburie
Fura azvirliti de valuri
Pe o insula pustie
Trei luni s-au hranit cu ierburi
Si cu pesti gasiti la mal
Isi facura si-o coliba
Si traiau original
Nu le mai lipsea nimica
Ba ades le prisosea
Aveau hrana, ierburi, apa
Doar femeie le lipsea
Rabda omu-o luna, patru
Mai te-agiti, te consolezi
Insa cind te-ajunge jalea
Mai ca-ti vine sa turbezi
Da-ntr-o zi, p-un rest de barca
Ce-a ramas numai crimpeie
Peste malu-abrupt deodata
Fu zvirlita o femeie
Una singura si goala
Si frumoasa, o ispita,
Care se-ndrepta in soare
Spre coliba, fericita
Marinarii, toti vazind-o
Navalira-n goana mare
Care de care mai degraba
S-o apuce la strimtoare
Ea vazindu-se-n pericol
Ridica un brat in sus
Si c-un gest de cutezanta
Marinarilor le-a spus:
Ho, nebunilor, salbateci
Nu va repeziti pe-aleie
Tineti seama de un lucru:
Nu sint schweiter sint femeie!
poezie satirică de Ion Pribeagu (mai 1973)
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)