Undeva in secolul al III-lea d.Hr., in Antiohia traia o fecioara frumoasa, care se numea Iustina, nascuta din parinti pagani. Auzind intamplator propovaduirea unui diacon, a vrut sa invete mai multe de la el. Nu a indraznit sa-l caute, dar a mers in taina la biserica, unde a ascultat cuvintele lui Dumnezeu si a crezut in Hristos. In scurta vreme, Iustina i-a adus la credinta si pe parintii sai, iar apoi au fost botezati toti trei.
Iustina a continuat sa se nevoiasca, traind in post, rugaciuni si in mare infranare. Intr-una dintre zile, cand mergea la biserica, a vazut-o un tanar desfranat, pe nume Aglaid, care s-a indragostit de ea. De atunci a pandit-o si a tot incercat sa o convinga sa-i fie sotie. Dar de fiecare data ea l-a respins, spunandu-i ca mirele ei este Hristos, caruia ii slujeste si vrea sa isi pastreze fecioria. Atunci, Aglaid a rapit-o si a dus-o acasa, dar au salvat-o vecinii cand i-au auzit strigatele.
Pentru ca nu stia ce sa mai faca, Aglaid a mers la un mare vrajitor si fermecator Ciprian; acesta va deveni mai tarziu Sf. Ciprian. Acesta a inceput sa invete de la varsta de 7 ani mestesugul vrajitoriei, iar cand a implinit 10 ani a ajuns in Grecia pentru a savarsi jertfe in Muntele Olimp. Aici a deprins multe dintre cunostintele sale: stia sa starneasca vantul, tunetele si ploile, sa tulbure valurile marii, sa provoace pagube in gradini si in campii. Apoi a mers in diferite cetati pentru a afla mai multe taine diavolesti. Astfel, la 20 de ani a mers in orasul Memfis ca sa studieze misterele egiptene, iar peste zece ani a plecat la caldeeni pentru a invata sa citeasca in stele. Multa vreme a stat si in Antiohia, unde a ucis multi oameni cu otravuri si cu farmece, iar pe copii ii jertfea diavolilor.
Vrajitorul Ciprian i-a spus tanarului ca dorinta sa va fi indeplinita si i-a dat un vas plin cu o licoare diavoleasca pentru ca sa stropeasca locuinta Iustinei. Si noaptea, cand s-a trezit sa se roage, Iustina a fost cuprinsa de pofte trupesti si gandul ii era la Aglaid. Dar ea a inteles ca toate acestea erau de la diavol, si astfel si-a facut semnul crucii si a inceput sa se roage cu tarie lui Hristos. Asa a reusit sa zdrobeasca puterea diavolului care o chinuia. Atunci, Ciprian a facut vraji si mai puternice, dar si Iustina a luptat cu postul, infranarea si rugaciunea staruitoare si a scapat si de data aceasta. Atunci, Ciprian i-a trimis din nou demoni nu doar ei, ci si familiei, insa Iustina a biruit din nou.
Cum toate vrajile pe care le credea de neinvins au fost destramate de o tanara fecioara, Ciprian a inceput sa puna la indoiala puterea diavolilor si a incercat sa-i alunge. Cand acestia au vrut sa-l sugrume, el si-a amintit de Iustina si si-a facut semnul crucii. Asa a inteles puterea credintei in Iisus Hristos.
Ciprian a mers apoi la episcop si i-a povestit tot ce a facut pana atunci; a luat cu el si cartile despre vrajitorie ca sa le arda. A fost botezat, iar apoi a ajuns citet, diacon, iar dupa un an a fost hirotonit preot. Mai tarziu, cand Ciprian a fost facut episcop, a invatat multi oameni sa creada in Iisus, iar pe Iustina a facut-o diaconita si stareta intr-o manastire de fecioare.
Insa conducatorul cetatii i-a trimis pe amandoi in temnita, unde li s-au zdrobit coastele si au fost aruncati intr-o galeata cu apa fiarta. Au rabdat toate chinurile si nu au renuntat la credinta lor, iar la data 2 octombrie 304 li s-au taiat capetele cu sabia. Trupurile lor au zacut timp de sase zile neingropate, apoi au fost luate de niste straini, care le-au dus la Roma, si acolo le-au dat unei femei cinstite, pentru a le ingropa. La mormantul lor, multi oameni bolnavi au fost tamaduiti.
Mana dreapta a Sf. Ciprian se afla in prezent la biserica Zlatari din Bucuresti.
Sursa: formula-as.ro
Iustina a continuat sa se nevoiasca, traind in post, rugaciuni si in mare infranare. Intr-una dintre zile, cand mergea la biserica, a vazut-o un tanar desfranat, pe nume Aglaid, care s-a indragostit de ea. De atunci a pandit-o si a tot incercat sa o convinga sa-i fie sotie. Dar de fiecare data ea l-a respins, spunandu-i ca mirele ei este Hristos, caruia ii slujeste si vrea sa isi pastreze fecioria. Atunci, Aglaid a rapit-o si a dus-o acasa, dar au salvat-o vecinii cand i-au auzit strigatele.
Pentru ca nu stia ce sa mai faca, Aglaid a mers la un mare vrajitor si fermecator Ciprian; acesta va deveni mai tarziu Sf. Ciprian. Acesta a inceput sa invete de la varsta de 7 ani mestesugul vrajitoriei, iar cand a implinit 10 ani a ajuns in Grecia pentru a savarsi jertfe in Muntele Olimp. Aici a deprins multe dintre cunostintele sale: stia sa starneasca vantul, tunetele si ploile, sa tulbure valurile marii, sa provoace pagube in gradini si in campii. Apoi a mers in diferite cetati pentru a afla mai multe taine diavolesti. Astfel, la 20 de ani a mers in orasul Memfis ca sa studieze misterele egiptene, iar peste zece ani a plecat la caldeeni pentru a invata sa citeasca in stele. Multa vreme a stat si in Antiohia, unde a ucis multi oameni cu otravuri si cu farmece, iar pe copii ii jertfea diavolilor.
Vrajitorul Ciprian i-a spus tanarului ca dorinta sa va fi indeplinita si i-a dat un vas plin cu o licoare diavoleasca pentru ca sa stropeasca locuinta Iustinei. Si noaptea, cand s-a trezit sa se roage, Iustina a fost cuprinsa de pofte trupesti si gandul ii era la Aglaid. Dar ea a inteles ca toate acestea erau de la diavol, si astfel si-a facut semnul crucii si a inceput sa se roage cu tarie lui Hristos. Asa a reusit sa zdrobeasca puterea diavolului care o chinuia. Atunci, Ciprian a facut vraji si mai puternice, dar si Iustina a luptat cu postul, infranarea si rugaciunea staruitoare si a scapat si de data aceasta. Atunci, Ciprian i-a trimis din nou demoni nu doar ei, ci si familiei, insa Iustina a biruit din nou.
Cum toate vrajile pe care le credea de neinvins au fost destramate de o tanara fecioara, Ciprian a inceput sa puna la indoiala puterea diavolilor si a incercat sa-i alunge. Cand acestia au vrut sa-l sugrume, el si-a amintit de Iustina si si-a facut semnul crucii. Asa a inteles puterea credintei in Iisus Hristos.
Ciprian a mers apoi la episcop si i-a povestit tot ce a facut pana atunci; a luat cu el si cartile despre vrajitorie ca sa le arda. A fost botezat, iar apoi a ajuns citet, diacon, iar dupa un an a fost hirotonit preot. Mai tarziu, cand Ciprian a fost facut episcop, a invatat multi oameni sa creada in Iisus, iar pe Iustina a facut-o diaconita si stareta intr-o manastire de fecioare.
Insa conducatorul cetatii i-a trimis pe amandoi in temnita, unde li s-au zdrobit coastele si au fost aruncati intr-o galeata cu apa fiarta. Au rabdat toate chinurile si nu au renuntat la credinta lor, iar la data 2 octombrie 304 li s-au taiat capetele cu sabia. Trupurile lor au zacut timp de sase zile neingropate, apoi au fost luate de niste straini, care le-au dus la Roma, si acolo le-au dat unei femei cinstite, pentru a le ingropa. La mormantul lor, multi oameni bolnavi au fost tamaduiti.
Mana dreapta a Sf. Ciprian se afla in prezent la biserica Zlatari din Bucuresti.
Sursa: formula-as.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu