In hora indolentei

In hora indolentei
de Sirbu Ioana Camelia

Hai să dăm mână cu mână,
imn să ne bolborosim
şi-n trădarea de ţărână
noi să ne tot lăfăim!

Hai să ne unim cu toţii,
corupţia s-o-nnodăm,
să ne perpetuăm hoţii,
tot ce-i mită să-ncasăm!

Să ne dezrobim rataţii
în scump graiul românesc,
să convieţuim ca fraţii
pe sudoarea de obştesc!

Chiar şi-n rate să dăm birul
ce ne coase în dobânzi
firul iei pentru zbirul
pruncilor noștri flămânzi...

Toată plebea, tot mondenul
să ne pună legea-n scrum,
să închidă bine leul
pentru cântece de fum!

Mici iluzii de supreme
idealuri de scandal
ne închide între gene
coșmaruri despre real...

Nu ne temem, oare, Doamne,
dospind plini de mucegai,
de războiul fără semne
ce ne șterge dintr-un rai?

Dintr-un rai ce-i plin de nume,
de istorie și grai
unde românescul geme
posibilul unui trai...