
de Adrian Pop
nu are probleme existenţiale
şi nu cred să fi remarcat periculoasa
expansiune a poeţilor
cît despre metafore
nu ştiu să-l fi deturnat pînă acum
de la plăcutele îndeletniciri canine
chiar dacă
în inima lui de căţel suferă liric ca oricare
cînd este criticat
din acest punct de vedere Bruno este la fel de consecvent şi inflexibil
la fel de sfîrtecat între
marele adevăr pe care-l ştie doar el
şi pizma prolifică a posesorului unui alt mare adevăr
bineînţeles
mai importantă decît poezia este oala cu lătură
mai importantă decît polemica blana roşcată a lui iti
mă-sa căţeaua şi iniţiatoarea unui veritabil complex oedipian
prolix şi poetic
mai importantă decît revelaţia
o zdrenţuită şi uscată ciubotă galbenă
dintre toţi poeţii Bruno este singurul fericit
se cuvine să ne îndreptăm bunătatea
spre şocul electric
ori de ce nu
spre lobotomie
Bruno este fericit din aceste două motive
evident acest poem mi-a fost dictat
bruno nu ştie să scrie încă
şi cînd l-am întrebat
Bruno unde dracu-s metaforele superbe unde-i sentimentu’ unde-s sîngele toamna şi
frunzele
în sfîrşit unde-s frumuseţea şi suferinţa şi pala umbră a durerii
Bruno a lătrat de două ori scurt
o dată pentru sfîntul duh o dată pentru necuratul
sau poate l-am cenzurat eu
cînd lătra a pagubă
'ai sictir poetule
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu