Am fost si vrem sa fim romani
de Zamfir Arbore
(din "Liberarea Basarabiei", 1915)
Românii de peste Prut se adresează românilor din Regat. Către acestia din urmă se îndreaptă in aceste vremuri de mare frământare privirile neamului românesc din Basarabia.
Peste două milioane de români asteaptă dincolo de Prut cuvântul liberator al românilor de dincoace de Prut. Români prin sânge si traditii, români prin amintiri si aspiratii, români prin trecutul comun ca si prin viitorul pe care tot comun îl vroesc, românii basarabeni, tin de a lor datorie sa-si spună cu glas tare cuvântul si dorul.
Am fost si vrem să fim români! Soarta vitregă si brutalitatea muscălească ne-au răpit de la sânul patriei mume. Dar nici vitregia soartei, nici brutalitatea regimului rusesc n'au putut smulge din noi nici amintirile unui trecut de glorie si libertate românească, nici dorul realipirii de România. Aceasta vroiam s'o spunem fratilor nostri din Regatul liber al României:
Voi nu aveti dreptul de a nu ne asculta.
Datori sunteti să ne ascultati.
Nu este si nu poate fi român acela, care cu inimă usoară jertfeste fiinta românească a peste două milioane de români subjugati.
...Situată la marginea lumii civilizate, soarta Basarabiei a fost de a primi cea dintâi toate loviturile tempestei, deslăntuită în contra lumii civilizate de lumea barbară, care se aseza cu încetul în văile Rusiei dincolo de Nistru...
Avangarda acelor Români, cari au stăvilit în curgere de secoli puhoiul popoarelor barbare, au fost Românii din Basarabia, sentinela neadormită a lumii civilizate.
Cu ochii tintiti spre pustiitătile de dincolo de Nistru, unde se învârteau hoardele Slavilor si Mongolilor, Românii din tinuturile Hotinului, Sorocei si Orheiului păzeau hotarul Moldovei. Aci, între Prut si Nistru, între cetatea Hotin si Cetatea Albă, la Tighina, la Lipinti, Chilia, lângă Cahul, Lăpusna, Soroca, Varnita si asa mai departe, s'au petrecut luptele cele mai crâncene între Moldoveni si Turci, Tătari, Cazaci, Poloni.
Solul Basarabiei e îmbibat cu sânge românesc.
Pe acest petec de pământ românesc a fâlfâit în secolul XV steagul groaznic pentru musulmani al nebiruitului Stefan cel Mare.
Numele marelui Domn al Moldovei e scris cu litere de aur pe paginile istoriei Basarabiei si toate încercările istoricilor rusi, ca Batiuscoff si Nakko, de-a sterge de pe zidurile Hotinului, Sorocei, Tighinei, Cetătii Albe si ale Chiliei gloriosul nume al lui Stefan cel Mare vor rămâne zadarnice...
Zamfir ARBORE
Sursa:miscarea.net
de Zamfir Arbore
(din "Liberarea Basarabiei", 1915)
Românii de peste Prut se adresează românilor din Regat. Către acestia din urmă se îndreaptă in aceste vremuri de mare frământare privirile neamului românesc din Basarabia.
Peste două milioane de români asteaptă dincolo de Prut cuvântul liberator al românilor de dincoace de Prut. Români prin sânge si traditii, români prin amintiri si aspiratii, români prin trecutul comun ca si prin viitorul pe care tot comun îl vroesc, românii basarabeni, tin de a lor datorie sa-si spună cu glas tare cuvântul si dorul.
Am fost si vrem să fim români! Soarta vitregă si brutalitatea muscălească ne-au răpit de la sânul patriei mume. Dar nici vitregia soartei, nici brutalitatea regimului rusesc n'au putut smulge din noi nici amintirile unui trecut de glorie si libertate românească, nici dorul realipirii de România. Aceasta vroiam s'o spunem fratilor nostri din Regatul liber al României:
Voi nu aveti dreptul de a nu ne asculta.
Datori sunteti să ne ascultati.
Nu este si nu poate fi român acela, care cu inimă usoară jertfeste fiinta românească a peste două milioane de români subjugati.
...Situată la marginea lumii civilizate, soarta Basarabiei a fost de a primi cea dintâi toate loviturile tempestei, deslăntuită în contra lumii civilizate de lumea barbară, care se aseza cu încetul în văile Rusiei dincolo de Nistru...
Avangarda acelor Români, cari au stăvilit în curgere de secoli puhoiul popoarelor barbare, au fost Românii din Basarabia, sentinela neadormită a lumii civilizate.
Cu ochii tintiti spre pustiitătile de dincolo de Nistru, unde se învârteau hoardele Slavilor si Mongolilor, Românii din tinuturile Hotinului, Sorocei si Orheiului păzeau hotarul Moldovei. Aci, între Prut si Nistru, între cetatea Hotin si Cetatea Albă, la Tighina, la Lipinti, Chilia, lângă Cahul, Lăpusna, Soroca, Varnita si asa mai departe, s'au petrecut luptele cele mai crâncene între Moldoveni si Turci, Tătari, Cazaci, Poloni.
Solul Basarabiei e îmbibat cu sânge românesc.
Pe acest petec de pământ românesc a fâlfâit în secolul XV steagul groaznic pentru musulmani al nebiruitului Stefan cel Mare.
Numele marelui Domn al Moldovei e scris cu litere de aur pe paginile istoriei Basarabiei si toate încercările istoricilor rusi, ca Batiuscoff si Nakko, de-a sterge de pe zidurile Hotinului, Sorocei, Tighinei, Cetătii Albe si ale Chiliei gloriosul nume al lui Stefan cel Mare vor rămâne zadarnice...
Zamfir ARBORE
Sursa:miscarea.net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu