” Un dezavantaj al vinului este ca face omul sa incurce cuvintele cu gandurile ” SAMUEL JOHNSON
” Nu beau niciodata apa; chestia aia rugineste tevile.. ” W.C. FIELDS
miercuri, 12 octombrie 2016
Vorbe de duh despre bautura (6)
” Un dezavantaj al vinului este ca face omul sa incurce cuvintele cu gandurile ” SAMUEL JOHNSON
” Nu beau niciodata apa; chestia aia rugineste tevile.. ” W.C. FIELDS
Vorbe de duh despre bautura (5)
” Nu beau niciodata apa, mi-e sa nu ma obisnuiesc prea tare cu ea.. ” W.C. FIELDS
” Imi plac whisky-ul imbatranit si femeile tinere. ” ERROL FLYNN
Regimul alimentar de la zarca*Aiud-cetatea mortii
Regimul alimentar de la Zarcă
Categoria părinte: Închisori și lagăre
Categorie: Aiud - cetatea morţii
Cuprinşi de vârtejul vieţii spirituale din celulă, nici nu observăm îndeajuns că aici, la Zarcă, regimul alimentar este teribil de slab. În diversele ciorbe care ni se dau, nu există nimic consistent. Simţim doar gust de varză, cartofi sau fasole, dar bucăţi sau boabe din ele nu apar pe fundul ruginitei noastre gamele. Cât despre maţe sau zgârciuri (singurele noastre proteine de până acum) au dispărut cu desăvârşire. Şi acest regim devine din ce în ce mai sever. Desigur, ni se pare firesc ca la Zarcă să fie mai altfel decât în restul închisorii, dar nici chiar aşa! Cât timp se poate rezista oare cu o gamelă de zeamă chioară şi o bucată de turtoi, preparat din mălai încins? Este evident că a început ofensiva de represalii împotriva noastră.
Afară, după ieşirea din închisoare, voi afla de la Părintele Alexandru Nica, misterul regimului nostru de înfometare de la Zarcă, din timpul reeducării. În ziua de Florii a anului 1972, îmi va povesti, în casa parohială din Tureni (unde eram atunci preot), ceea ce se întâmpla atunci la bucătăria din Aiud: mâncarea destinatâ celor din Zarcă se strecura, pur şi simplu, în prezenţa ofiţerului de serviciu, ca să ajungă în gamela noastră numai lichidul. Prin această înfometare de doi ani de zile, colonelul Crăciun, respectiv regimul comunist, spera să ne înfrângă voinţa de onoare şi demnitate. Dar în majoritatea cazurilor celor de la Zarcă, glasul conştiinţei a fost mai puternic decât glasul stomacului. Eram supuşi la dresaj prin foamete, ca şi câinii lui Pavlov, dar bolşevicii uitau sau de fapt, nu credeau în puterea spiritului, care a biruit până la urmă.
(Pr. Liviu Brânzaș - Raza din catacombă)
Sursa:http://www.fericiticeiprigoniti.net/aiud/475-regimul-alimentar-de-la-zarca
sâmbătă, 8 octombrie 2016
De ziua ei
De ziua ei
de Valeriu Cercel
Mă-ntreb nedumerit distinse doamne
Căsătorite sau recidiviste,
Indiferent sub farduri câte toamne
Ascundeţi pentru voi de egoiste,
Cum până astăzi nu aţi învăţat
Că n-are rost, făcând chiar şi exces,
Cu soţul a vorbi codificat
Sau pe-ocolite cu subînţeles (?!)
Căci un bărbat fiind dintr-o bucată,
Nu v-o mai spun eu care, de isteţ
Nu-i place când femeia-i complicată
Şi mai ales când vrea ceva de preţ,
Cum m-a luat Măria-n dimineaţă
Din aşternut, fiind iar ziua ei,
Că împlinea a treia oară-n viaţă
Ca şi acum opt ani tot patruştrei:
Avui as-noapte-un vis tare ciudat,
Mi-ai oferit în dar, de ziua mea,
Un colier de perle minunat
Şi nu-nţeleg, Ionele, ce-o-nsemna (?!)
La care eu, de fel intuitiv,
Zâmbind, c-am priceput unde bătea,
În şoapte i-am spus galeş, afectiv:
"... diseară, în mod sigur, vei afla!"
Când ea putea să-mi spună răspicat
Fără ruşine, oblu şi firesc,
Nu să mă plimbe-n zori neapărat
Ştiind c-aşa ceva nu prea servesc...
Oricum, sub lumânări, seara la cină,
După mesajul clar ce l-am primit,
Cum tocmai fu şi ziua de chenzină,
Măriei un cadou i-am oferit,
Găsind, foarte surprinsă, evident,
În pacheţel, aşa cum îşi dorise,
De la iubitu-i soţ, mereu atent,
Bine'nţeles că... o carte de vise.
Mă-ntreb nedumerit distinse doamne
Căsătorite sau recidiviste,
Indiferent sub farduri câte toamne
Ascundeţi pentru voi de egoiste,
Cum până astăzi nu aţi învăţat
Că n-are rost, făcând chiar şi exces,
Cu soţul a vorbi codificat
Sau pe-ocolite cu subînţeles (?!)
Căci un bărbat fiind dintr-o bucată,
Nu v-o mai spun eu care, de isteţ
Nu-i place când femeia-i complicată
Şi mai ales când vrea ceva de preţ,
Cum m-a luat Măria-n dimineaţă
Din aşternut, fiind iar ziua ei,
Că împlinea a treia oară-n viaţă
Ca şi acum opt ani tot patruştrei:
Avui as-noapte-un vis tare ciudat,
Mi-ai oferit în dar, de ziua mea,
Un colier de perle minunat
Şi nu-nţeleg, Ionele, ce-o-nsemna (?!)
La care eu, de fel intuitiv,
Zâmbind, c-am priceput unde bătea,
În şoapte i-am spus galeş, afectiv:
"... diseară, în mod sigur, vei afla!"
Când ea putea să-mi spună răspicat
Fără ruşine, oblu şi firesc,
Nu să mă plimbe-n zori neapărat
Ştiind c-aşa ceva nu prea servesc...
Oricum, sub lumânări, seara la cină,
După mesajul clar ce l-am primit,
Cum tocmai fu şi ziua de chenzină,
Măriei un cadou i-am oferit,
Găsind, foarte surprinsă, evident,
În pacheţel, aşa cum îşi dorise,
De la iubitu-i soţ, mereu atent,
Bine'nţeles că... o carte de vise.
Idila estivala
Idilă estivală
de Valeriu Cercel
Cum sunt rău de frig, ninsoare,
Cât aveam leafa de mică,
An de an, în veri, la mare,
O frigeam cu o gacică,
Şi ce zile la Mamaia!
Ce nopţi albe-n Eforie!
Mă trata gagica aia,
Cu ce-mi da prin scăfârlie,
Spriţuri, dans, antren, friptane,
Mă ţinea pe palme Tanţa,
(La hotel, de milioane,
Îmi plătea chiar şi chitanţa!)
Băi de soare, băi de mare,
Şi când m-aprindeam, băi vere!
Mă stingea dintr-o suflare
Cu vreo trei halbe de bere,
Noaptea-n schimb, fata nurlie,
(Viţă pură, românească)
Să nu pic la datorie,
M-alinta doar cu Fetească,
Iar în zori, la cafeneaua
A' din colţ, ca pe nimica,
Până achita cafeaua,
Mă sorbea din ochi Tănţica,
Unde-apoi, pe îndelete,
Visători, plini de speranţe,
Printre ultraviolete,
Pe nisip scriam romanţe...
..............................
Şi acum am leafa mică,
Iar în veri caniculare,
De mi-ar fi Tanţa gagică,
N-aş mai frige-o pe la mare,
Că doar fui iar... la Constanţa,
Ce Mamaia, Eforie!
La o vară de-a lu' Tanţa,
Într-o bombă, cu chirie,
Nu friptane, beri la gheaţă,
Nu tu dans, antren, visare,
Prima dată când în viaţă
M-am simţit prăjit la mare,
Fi'ndcă... după cununie,
Nu c-a dispărut romanţa...
Am ajuns la ananghie,
Tot plătind VISA lu' Tanţa!
Cum sunt rău de frig, ninsoare,
Cât aveam leafa de mică,
An de an, în veri, la mare,
O frigeam cu o gacică,
Şi ce zile la Mamaia!
Ce nopţi albe-n Eforie!
Mă trata gagica aia,
Cu ce-mi da prin scăfârlie,
Spriţuri, dans, antren, friptane,
Mă ţinea pe palme Tanţa,
(La hotel, de milioane,
Îmi plătea chiar şi chitanţa!)
Băi de soare, băi de mare,
Şi când m-aprindeam, băi vere!
Mă stingea dintr-o suflare
Cu vreo trei halbe de bere,
Noaptea-n schimb, fata nurlie,
(Viţă pură, românească)
Să nu pic la datorie,
M-alinta doar cu Fetească,
Iar în zori, la cafeneaua
A' din colţ, ca pe nimica,
Până achita cafeaua,
Mă sorbea din ochi Tănţica,
Unde-apoi, pe îndelete,
Visători, plini de speranţe,
Printre ultraviolete,
Pe nisip scriam romanţe...
..............................
Şi acum am leafa mică,
Iar în veri caniculare,
De mi-ar fi Tanţa gagică,
N-aş mai frige-o pe la mare,
Că doar fui iar... la Constanţa,
Ce Mamaia, Eforie!
La o vară de-a lu' Tanţa,
Într-o bombă, cu chirie,
Nu friptane, beri la gheaţă,
Nu tu dans, antren, visare,
Prima dată când în viaţă
M-am simţit prăjit la mare,
Fi'ndcă... după cununie,
Nu c-a dispărut romanţa...
Am ajuns la ananghie,
Tot plătind VISA lu' Tanţa!
Vis
Vis
de Valeriu Cercel
De aş putea să strâng în pumni Sahara,
Atât de tare, s-o prefac în stâncă,
Şi-acolo unde-i bolta mai adâncă
Să o ridic şi-apoi să îi iau scara,
Dezlănţuind în albii însetate
Izvoarele curgându-şi apa vie
Prin şipote-n scântei de feerie
Din cheia ce-am topit-o nestemate,
Iar din culori ce triluri se coboară,
Un pat aş împleti viselor tale
Cu aşternut şi perne de petale
Din baobabii-n floare, prima oară,
Unde pe seară, sub aceeaşi Lună,
Am reîncepe-o nouă epopee,
Eu singur om, tu unică femeie,
O lume mai cuminte şi mai bună.
De aş putea să strâng în pumni Sahara,
Atât de tare, s-o prefac în stâncă,
Şi-acolo unde-i bolta mai adâncă
Să o ridic şi-apoi să îi iau scara,
Dezlănţuind în albii însetate
Izvoarele curgându-şi apa vie
Prin şipote-n scântei de feerie
Din cheia ce-am topit-o nestemate,
Iar din culori ce triluri se coboară,
Un pat aş împleti viselor tale
Cu aşternut şi perne de petale
Din baobabii-n floare, prima oară,
Unde pe seară, sub aceeaşi Lună,
Am reîncepe-o nouă epopee,
Eu singur om, tu unică femeie,
O lume mai cuminte şi mai bună.
Femei influente: Imparateaza Wu Zetian
Imparateasa Wu Zetian (625 - 705)Imparateasa Wu Zetian este considerata una din cele mai influente femei din istoria Chinei. A trait in timpul Dinastiei Tang si era fiica a unei familii de nobili bogati. Cand a implinat 13 ani, a fost trimisa la Imparatul Taizong pentru a deveni una din concubinele lui. Dupa moartea imparatului in 649, Imparatul Gaozong a luat tronul si Wu Zetian a fost trimisa sa devina o calugarita budhista. Imparateasa Wang, sotia lui Gaozong, avand probleme cu una din concubinele favorite ale imparatului, a adus-o pe Wu Zetian inapoi la palat, pentru a deveni concubina sotului sau. Planul insa a esuat pentru Wang. Wu Zetian a devenit in scurt timp favorita lui Gaozong, iar lupta pentru putere a inceput sa se dea intre cele femei: Imparateasa Wang, Wu Zetian si concubina Xiao. Intr-un final, Imparateasa Wang si concubina Xiao, s-au hotarat sa-si uneasca fortele pentru a opri influenta lui Wu Zeitan asupra lui Gaozong. Acest plan a esuat de asemenea, pentru ca in anul 654 Wu Zetian a dat nastere unei fetite ce a murit la scurt timp. Gaozong si oficialii de la curte au acuzat-o pe imparateasa de uciderea copilului. Ca urmare, Gaozong a inlocuit-o pe aceasta cu Wu Zetian, ca imparateasa. In anul 655, concubina Xiao si fosta imparateasa Wang au fost acuzate de vrajitorie si au fost executate la ordinul lui Wu Zetian. Ca si imparateasa, Wu Zetian a devenit foarte puternica. Pe la sfarsitul vietii lui Gaozong, ea lua toate deciziile importante din guvernare. Dupa moartea imparatului in anul 683, Wu Zetian a devenit imparateasa vaduva. In 1690 s-a incoronat singura ca Imparat al Chinei si a intrerupt Dinastia Tang, creand propria ei dinastie, Dinastia Zhou. Wu Zetian este singura femeie din istoria Chinei ce a domnit ca imparat. In ciuda cruzimii ei, in lupta pentru putere si ucigand sau exiland multi nobili, Wu Zetian a reusit multe lucruri atunci cand a condus tara. A influentat raspandirea budhismului in China si a facut aceasta religie oficiala, inlocuind Taoismul. A redus taxele si a crescut productaa din agricultura. Imparateasa a murit in 705, la varsta de 80 de anisâmbătă, 1 octombrie 2016
Tunelul de sub Marea Neagră, construit de o civilizație extrem de avansată
Unul dintre cele mai fascinate mistere ale țării noastre este tunelul secret de sub Marea Neagră. Nu se cunosc prea multe detalii despre acest presupus tunel, dar de nenumărate ori în istorie el a fost menționat în diverse ipostaze.
Povestea tunelului sau chiar ale tunelurilor de sub Marea Neagră începe odată cu Primul Război Mondial. Atunci este consemnată prima poveste prin care țăranii din Dobrogea foloseau un tunel misterios pentru a-și duce oile tocmai în Turcia. Intrarea în tunel era știută numai de câțiva oameni și era folosit doar în situații de urgență.
O altă consemnare interesantă a fost realizată undeva prin anii ’80, când un grup de muncitori de la Canalul Dunăre-Marea Neagră a descoperit o intrare a tunelului de sub Marea Neagră. Nu se știe cu exactitate dacă în acele vremuri tunelul a fost cercetat sau nu, dar știrea nu a fost făcută publică, doar s-a menținut într-un cerc restrâns.
Se mai spune că această intrare a fost descoperită într-un cimitir din Murfatlar și era folosită în dese rânduri de muncitorii de la canal pentru a trece în Bulgaria.
Exportul nu se realiza pe uscat sau cu vasele, ci prin două tuneluri de dimensiuni impresionante, potrivit cronicii menționate. Cele două tuneluri ar porni din sudul Dobrogei actuale și din Cadrilater și traversează Marea Neagră. În timpul războiului, aceste guri de acces au fost astupate din motive de siguranță națională și au fost păzite.
Există bănuieli cum că Securitatea era la curent cu existența acestor tuneluri megalitice și nimănui nu îi era permis să se apropie de căile de acces.
În prezent nu se mai știe nimic despre acest tunel. Nu se cunoaște nici locul prin care se poate accesa și nici cine l-a construit, cu ce scop și când.
Este la îndemâna oricui să înțeleagă că un tunel pe sub Marea Neagră nu se poate construi cu tehnologia din ziua de astăzi și asta presupune că a fost realizat de o civilizație extrem de avansată din punct de vedere tehnologic, care avea scopul de a se ascunde de un potențial inamic care ori exista pe Terra sau venea din spațiu.
Sursa:http://www.efemeride.ro/mistere-tunelul-de-sub-marea-neagra-construit-de-o-civilizatie-extrem-de-avansata
Triunghiul Bridgewater *Fenome inexplicabile
TRIUNGHIUL BRIDGEWATER
Zona de circa 300 de kilometri patrati din sud-estul statului Massachusetts, la sud de Boston, pare a fi o regiune cu adevarat supranaturala. Aici au fost raportate inca din anii ’70 aparitii ale unor creaturi inalte si paroase, pasari imense, iar in 1976, un barbat a vazut un caine urias, fantomatic, cu ochi rosii. In plus, nu au lipsit nici aparitiile de obiecte neindentificate.
In 1908, chiar in noaptea de Halloween, doi barbati au vazut pe cer o lumina ca o lanterna uriasa. Toate aceste episoade au ramas invaluite in mister.
mixdecultura.ro
miercuri, 14 septembrie 2016
Fenomene inexplicabile *Triunghiul Bennington
TRIUNGHIUL BENNINGTON
In sud-vestul statului Vermont exista triunghiul Bennington, o regiune in care au fost inregistrate 5 disparitii misterioase intre anii 1945-1950. Middle Rivers, in varsta de 75 de ani, conducea un grup de vanatori in 1945, insa dupa ce a luat-o in fata grupului nu a mai fost vazut vreodata. Un an mai tarziu, Paula Welden, in varsta de 18 ani, se afla in drumetie pe munte, calatorie din care nu s-a mai intors niciodata.
Trei ani mai tarziu, in 1949, veteranul James E.Tetford lua autobuzul spre casa. Desi barbatul a fost vazut in autobuz cu o statie inainte de capat, Tetford a fost de negasit cand autobuzul a ajuns la destinatie, desi bagajul sau se afla inca in masina.
In 1950, Paul Jepson, in varsta de 8 ani, a disparut chiar de langa mama sa, iar cateva luni mai tarziu o femeie pe nume Frieda Langer a devenit de negasit pe muntele Glatenbury. Trupul femeii a fost singurul recuperat, insa gradul de mutilare era atat de mare, incat cauza mortii nu a putut fi stabilita.
Fenomene inexplicabile * Valea San Luis
VALEA SAN LUIS
Sudul statului Colorado pare a fi o zona predestinata fenomenelor si evenimentelor inexplicabile. In valea San Luis au loc deseori aparitii ale navelor extraterestre, dar si mutilari ale animalelor. Din anul 2000, mai mult de 50 de OZN-uri au fost vazute in zona, martori fiind zeci de oameni.
Episoadele privind mutilarea animalelor au inceput in 1967, sute de necuvantatoare fiind mutilate cu taieturi precise, desi in jurul lor nu s-a gasit niciun pic de sange. Investigatiile demarate nu au ajuns la nicio concluzie cu privire la originea acestor fenomene.
marți, 6 septembrie 2016
Scrisoare catre un necunoscut
Scrisoare catre un necunoscut
de Costel Macovei
cu siguranţă nu ne-am întâlnit
nu-ţi ştiu nici chipul, nici cuvântul
iar gândurilor nu le-aş da de cap
poate că am călcat umbra paşilor tăi
lăsând iubirea să mă-învăluie ca un parfum
dar nimeni n-a venit ca să confirme
uneori când visez că zbor
îţi simt privirea urmărindu-mă
şi dacă n-ar fi vântul să mă strângă-n braţe
m-aş da pământului ce-ţi împleteşte umbra
cu siguranţă nu ne-am întâlnit
nu-ţi ştiu nici chipul, nici cuvântul
iar gândurilor nu le-aş da de cap
poate că am călcat umbra paşilor tăi
lăsând iubirea să mă-învăluie ca un parfum
dar nimeni n-a venit ca să confirme
uneori când visez că zbor
îţi simt privirea urmărindu-mă
şi dacă n-ar fi vântul să mă strângă-n braţe
m-aş da pământului ce-ţi împleteşte umbra
Copacul condamnat la moarte
Copacul condamnat la moarte
de Costel Macovei
din noaptea minţii şi din hăul fără suflet
s-a hotărât ca toţi cei care nu ştiu capul să şi-l plece
să piară în uitare sub lovituri de seceri
şi-n malaxorul morţii trecutul să-şi jupoaie
el nu ştie care sunt acuzaţiile aduse
şi nici nu ştie să îşi plece crengile-n uitare
el ştie doar că cerul îi e frate
când gerul muşcă din boboci a moarte
au fost şi vremi când l-au închis în gard de sârmă
îndepărtând pe toţi cei care l-ar fi strâns în braţe
cu iubire, cu lacrimă, cu speranţă, cu moartea-n suflet
dar nu şi-a smuls rădăcinile să dea bir cu fugiţii
îşi poartă cerul printre crengile ce cad
din noaptea minţii şi din hăul fără suflet
s-a hotărât ca toţi cei care nu ştiu capul să şi-l plece
să piară în uitare sub lovituri de seceri
şi-n malaxorul morţii trecutul să-şi jupoaie
el nu ştie care sunt acuzaţiile aduse
şi nici nu ştie să îşi plece crengile-n uitare
el ştie doar că cerul îi e frate
când gerul muşcă din boboci a moarte
au fost şi vremi când l-au închis în gard de sârmă
îndepărtând pe toţi cei care l-ar fi strâns în braţe
cu iubire, cu lacrimă, cu speranţă, cu moartea-n suflet
dar nu şi-a smuls rădăcinile să dea bir cu fugiţii
îşi poartă cerul printre crengile ce cad
Cumpar pitici
Cumpar pitici
de Alina
nici din aceia de circ
pitici
pentru suflet creier și sânge
fiindcă vezi tu
nu că m-aș plânge
dar nuștiucumșidece
ai mei s-au mărit
și prea sunt normali
și serioși
și cuminți
și și și
nimic
chiar nimic nu-i mai scoate din minți
parcă sunt mucenici
pe cuvânt
nu mai am încotro
tre` să-i vând
ori să-i dau de suflet cuiva
care-i vrea
cumpăr pitici
intr-o ureche
șui
sau trăsniți
de orice culoare
nuanță
de la gri la roșu aprins
luni, 5 septembrie 2016
Semnificatii simbolistice ascunse ale obiectelor casnice
Este posibil sa nu va dati seama ca simplele obiecte pe care le vedeti si le utilizati zilnic pot avea semnificatii simbolice specifice. De exemplu, stiati ca un cutit in paine sau o perdea albastra pot avea semnificatii la care nu v-ati gandit vreodata? Picturile bizantine, gotice si cele renascentiste sunt bogate in semnificatii filosofice si crestine in ceea ce priveste obiectele comune de uz casnic.
Priviti exemplele de mai jos si semnificatiile pe care ele le au:
1. Un cutit intr-o bucata de paine: reprezinta o comuniune sfanta.
2. Un bat: simbolizeaza moartea. Iuda, unul dintre apostoli, a fost batut pana la moarte cu un bat.
3. O perna rosie: simbolizeaza sufletul pacatos.
4. Cuiele: reprezinta rastignirea lui Hristos.
5. Un ceainic de cupru rasturnat: reprezinta pierderea credintei.
6. O lamaie langa o solnita: simbolizeaza faptelerele.
7. Perdele albastre si alba care falfaie: reprezinta lumea cereasca.
8. O lumanare care a ars: simbolizeaza o lipsa de pietate si virtute.
9. Clepsidra: reprezinta trecerea inevitabila a timpului si certitudinea mortii.
10. Un ceas fara limbi: semnifica neputinta omului de a-si controla propria soarta.
11. Un iepuras pe un platou alb sau argintiu: simbolizeaza fertilitatea.
12. O calimara rasturnata: reprezinta promisiunile incalcate.
13. Oglinda: sugereaza vanitatea sau un caracter introspectiv.
14. O jucarie de copil: reprezinta libertatea, virtutea si inocenta vietii timpurii.
15. O fereastra murdara: reprezinta o boala fizica.
De ce sunt mortii dezgropati dupa 7 ani ? Cateva motive incredibile ...
Dupa traditia Bisericii mortii nu se dezgroapa niciodata, pana la judecata cea de apoi. Dar in unele locuri este obiceiul de a se dezgropa mortii la sapte ani, cand li se face pomenire la mormant. Se mai dezgroapa prin orase, unde nu este suficient loc, prin cimitire si chiar in unele manastiri, iar osemintele calugarilor se depun in asa numitele “gropnite”, “cripte”, adica “osuare”, situate sub bisericile din cimitir, cum sunt la Manastirile Neamt, Secu, Agapia, Varatic si altele.
Dezgroparea mortilor este benevola. De obicei se pastreaza traditia locului.
Dezgroparea este obligatorie numai in trei cazuri: cand cel raposat a fost blestemat, sau a fost sub vreo legatura arhiereasca, sau a murit in pacate foarte grele. Daca sunt aflati neputreziti, este semn ca nu au fost iertati de Dumnezeu si este nevoie de multe rugaciuni si dezlegari ca sa fie iertati. Iar in alte cazuri nu trebuie sa le mai tulburam linistea celor pecetluiti pana la a doua inviere.
Sursa: bzi.ro
Vorbe de duh despre bautura (4)
” Daca bei ,mori, daca nu bei tot mori. Atunci bea ca sa sti de ce ai murit! ” MIHAIL EMINESCU
” Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce in ce mai buni, fie se transforma in otet. „PAPA IOAN AL XXIII-LEA
” Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce in ce mai buni, fie se transforma in otet. „PAPA IOAN AL XXIII-LEA
sâmbătă, 3 septembrie 2016
Ce e Romania ?
Ce e Romania ?
de Costel Macovei
un spaţiu? un timp ? o idee ? o poveste ?
poate că nimic din toate acestea sau poate că toate luate la un loc
România este amintirea unei zăpezi curate…
este amintirea unei copilării
este un şir de scrisori
şi mai ales
este o doină mută
ea este jelania ce se împotriveşte neantului
şi nu pentru că îi este frică de moarte
ci pentru că nu suportă uitarea
din cauza asta România este o crestătură
în stâlpul porţii şi în stâlpul cerdacului
un semn în ciobul de lut
şi-n urzeala vremurilor ce se tot ţes
desfăcându-se pe la margini
România este nobleţea simplificată până la linie
este buza care şopteşte luceferilor
şi călăuza nopţilor adânci
România,
indiferent de vremelnicia omenescului
este o stare…
un spaţiu? un timp ? o idee ? o poveste ?
poate că nimic din toate acestea sau poate că toate luate la un loc
România este amintirea unei zăpezi curate…
este amintirea unei copilării
este un şir de scrisori
şi mai ales
este o doină mută
ea este jelania ce se împotriveşte neantului
şi nu pentru că îi este frică de moarte
ci pentru că nu suportă uitarea
din cauza asta România este o crestătură
în stâlpul porţii şi în stâlpul cerdacului
un semn în ciobul de lut
şi-n urzeala vremurilor ce se tot ţes
desfăcându-se pe la margini
România este nobleţea simplificată până la linie
este buza care şopteşte luceferilor
şi călăuza nopţilor adânci
România,
indiferent de vremelnicia omenescului
este o stare…
Cand sapte si cu trei nu mai fac zece
Cand sapte si cu trei nu mai fac zece
de Ion Untaru
nici nu știi ce se petrece
când șapte și cu trei nu mai fac zece
și fac să zicem cât o fi să fie
după cum cad în cârdășie;
când albul e socotit negru
și pungașul om integru;
când doi și cu patru fac cinci
și adevărul intră în clinci
cu nedreptatea și hoția
de astăzi din România;
când doi și cu doi nu mai dau patru
iar voi puteți să spuneți că eu latru
ca avocații la proces
când între ei s-au înțeles
ca adevărul și minciuna
să fie una!
când cinci și cu doi pot să dea șase
că unul paște oile grase
unul cu gheb și slab ca un fulg
dar alții în locul lui le mulg;
când doi și cu unu' fac cât vor ei
ca tu să nu iei ci să ia ei
și spuma și caimacul
după cum le e placul!
geaba parlament, guvern
că șperțul rămâne etern
și nu-i de-ajunsă nici o lege
să-i găbjească bre, să-i lege
că sistemul știe să vânture cuvinte
și când spune adevărul și când minte!
Ploua-te suflete-n Rai
Ploua-te sflete-n Rai
de Costel Macovei
ne-au terminat maică, ne-au secerat cu secerătoarea şi ne-au treierat cu treierătoarea
sămânţa au dat-o pe pustie şi rădăcinile ni le-au tăiat, le-au ars şi le-au aruncat
să nu se mai ştie, să nu se mai audă să ni se piardă nume şi urmă
aşa mă căina Buna în visul din urmă
şi lacrima ei mă spală, suspinul ei mă zvântă şi mă alină
şi pleoapa mi-o ţese cu palme de lumină
ortul maică să nu-l ţii până-n cele-împărăţii
să-l dai vamă-n prima poartă
că-alfel or să ne despartă
căpătâiul te-o-ndruma să îţi găseşti poteca
că-înainte cale este, mult mai lungă ca-n poveste
iar eu n-am cum să te-ajut, că mi-ar lua drumul prea mult
ţine drumu-o veşnicie păn-la dalba-împărăţie
şi cu neamul întregit, numai oase şi-un gând bun, ne-om scoborâ pe Pământ
să durăm temniţă urii şi dacă om mai putea, om vedea ce-om mai făcea
ne-au terminat maică, ne-au secerat cu secerătoarea şi ne-au treierat cu treierătoarea
sămânţa au dat-o pe pustie şi rădăcinile ni le-au tăiat, le-au ars şi le-au aruncat
să nu se mai ştie, să nu se mai audă să ni se piardă nume şi urmă
aşa mă căina Buna în visul din urmă
şi lacrima ei mă spală, suspinul ei mă zvântă şi mă alină
şi pleoapa mi-o ţese cu palme de lumină
ortul maică să nu-l ţii până-n cele-împărăţii
să-l dai vamă-n prima poartă
că-alfel or să ne despartă
căpătâiul te-o-ndruma să îţi găseşti poteca
că-înainte cale este, mult mai lungă ca-n poveste
iar eu n-am cum să te-ajut, că mi-ar lua drumul prea mult
ţine drumu-o veşnicie păn-la dalba-împărăţie
şi cu neamul întregit, numai oase şi-un gând bun, ne-om scoborâ pe Pământ
să durăm temniţă urii şi dacă om mai putea, om vedea ce-om mai făcea
Abonați-vă la:
Postări (Atom)