Cauze pentru care spiritele raman pe Terra dupa moarte

Moartea este unul dintre cele mai impresionante fenomene pe care omul le experimentează în decursul existenței sale. Se spune că atunci când se produce actul final, sufletul are nevoie de anumite etape pentru a ajunge pe lumea de apoi. Cele mai comune povești ale celor care au experimentat moartea clinică susțin că imediat după fenomenul morții, sufletul se ridică spre cer, pentru ca mai apoi să treacă printr-un tunel. Dincolo de tunel se vede o lumină puternică spre care se îndreaptă sufletul. Odată ajuns la această lumină puternică, se poate spune că sufletul a ajuns acasă, loc unde se întâlnește cu anumite persoane dragi.
Cu toate acestea, de nenumărate ori se întâmplă ca sufletul să rămână în lumea noastră și să se transforme într-o fantomă sau într-un spirit rătăcit. Un studiu paranormal a fost efectuat cu privire la motivele pentru care sufletul ar putea să rămână pe Terra și rezultatele sunt de-a dreptul interesante.
Pentru că de nenumărate ori parapsihologii s-au întrebat care ar putea fi motivele pentru care spiritele rătăcesc în lumea noastră, transformându-se astfel în fantome, au emis o listă cu cele mai plauzibile motive.

Moartea bruscă

Daco o persoană moare brusc, de exemplu într-un accident de mașină sau este ucisă cu sânge rece, atunci spiritul neagă moartea. Deși trupul mort, spiritul nu are niciun gând să părăsească această lume și astfel se transformă într-o fantomă. Specialiștii susțin că este posibil ca spiritul să perceapă întreaga poveste precum o halucinație și până să realizeze ceea ce s-a întâmplat pot trece mai multe luni sau chiar ani. În general, acest spirit rămâne blocat în locul în care s-a produs moartea și va avea tendinţa să meargă acasă.


Frica de ceea ce este dincolo

Unele spirite se tem de ceea ce poate aduce moartea și ceea ce este dincolo. În general, aceste spirite se tem fie de un alt spirit sau pur și simplu de pedeapsa care va urma. Aceste motive pot fi traumatizante și astfel să intervină refuzul spiritului de a merge acasă.

Lucruri neterminate

Un alt motiv pentru care un spirit nu se deplasează în lumea celor drepți este că nu și-a încheiat misiunea pe Terra. În cazul în care o persoană este ucisă și nu și-a îndeplinit destinul, atunci se poate lua în calcul faptul că spiritul său să rămână blocat fie în lumea aceasta, fie între cele două lumi.

Vinovăție

Unii oameni se simt atât de vinovați de viața pe care au avut-o încât nici după moartea lor spiritul nu poate pleca în lumea de apoi. În momentul în care simte că este absolvit de vină, iertat de cei cărora le-a provocat rău, doar atunci fantoma va dispărea din lumea noastră pentru a merge acolo unde îi este locul.


Obsesia față de o persoană sau un loc

După cum bine știm dragostea îi poate împinge pe oameni la gesturi necugetate. Așa se poate întâmpla și cu spiritele care sunt atașate prea mult de o persoană rămasă în viață. Ele refuză să părăsească realitatea și se transformă în fantome. În general, aceste fantome îi bântuie pe cei iubiți sau se duc în locurile de care nu se pot desprinde.

Sursa:http://www.efemeride.ro/cauze-pentru-care-spiritele-raman-pe-terra-dupa-moarte

Șamanismul, o practică care îmbină meditaţia, omul şi spiritele din alte dimensiuni

Șamanismul este o practică centrată între meditația între om și spirite. Etimologic acest cuvânt provine din limba tunguskă, o limbă siberiană. În timp, șamanismul s-a extins în Orientul Mijlociu, țările baltice. Practici asemănătoare au fost întâlnite la mongoli, turci și chiar la maghiari, înainte de creștinism. S-a extins cu repeziciune în China, Japonia, Coreea și America.

Șamanul este persoana care vorbește cu spiritele, este persoana care trăiește în supranatural.
De curând un șaman zulu, celebru în Africa de Sud, a făcut dezvăluiri cu privire la activitatea sa se șaman. El se numește Credo Mutwa. Mutwa își începe dezvăluirile, susținând că toate războaiele și conflictele care s-au produs de-a lungul istoriei, nu au fost generate de oameni. Oamenii nu vor să-și distrugă planeta, singurul loc unde pot trăi. Oamenii sunt conduși de o forță care ne duce spre autodistrugere.
 El susține că a intrat în comunicare cu entități care dețin această forță și care ne conduc. Entitățile acestea trăiesc printre noi, sunt de origine extraterestră și el îi numește chitauli.
El face o descriere a acestor creaturi. Au capul mare, au mersul legănat, din cauza cozii și cei care sunt războinici prezintă coarne. Chitaulii roiali nu au coarne, în schimb au o creastă care pleacă de la frunte, către partea din spate a capului. Degetul mic este o gheară cu ajutorul căreia ei înfăptuiesc unul dintre ritualurile lor, acela de a sfârteca cap omului pentru a mânca creierul. Ei au pielea albă cu aspect de reptilă. Fruntea este bombată și au un aer foarte inteligent. După un război cosmic, ei au fost obligați să se ascundă în subteran. Se hrănesc cu energie umană, dar și cu sânge uman.
El vorbește despre un adevărat oraș subteran care se află într-o zonă bogată în cupru, în Africa de Sud, unde aceste creaturi trăiesc. Interesant este faptul că însuși Dalai Lama a venit în acea zonă, împreună cu discipolii săi, să caute aceste creaturi. El susține că Dalai Lama și discipolii săi ar fi dispărut și nu s-au mai întors niciodată în Tibet. Dalai Lama nu a mai apărut în public de câțiva ani. Chinezii chiar i-au găsit un înlocuitor, iar tibetanii păstrează o tăcere suspectă viv a vis de această dispariție. Mutwa susține că chitaulii sunt responsabili pentru dispariția misterioasă a unor civilizații, tocmai când se aflau la apogeu.
 Mutwa vorbește despre faptul că chitaulii răpesc fete virgine, le acoperă cu o cuvertură de aur, după care le sug sângele. În perioada când năpârlesc, au nevoie de energie pe care o iau de la persoane tinere.
O teorie similară o întâlnim și la Anton Parks, cercetător, care susține că reptilienii se hrănesc cu sânge uman și pudră din aur. Să ne aducem aminte că și unii oameni au practicat astfel de lucruri. Regele David, când avea o vârstă înaintată, a dormit ani de zile lângă o fecioară, în speranța că ia energia viguroasă a acesteia. Grecii și romanii procedau în același fel. Papa Innocențiu al VIII-lea a folosit copii care sufereau accident vascular, în speranța că energia se transfera către el.
Mulți dintre noi suntem sceptici la ceea ce susține Mutwa, însă, echipa de ziariști care a realizat acest interviu, a asistat în săptămânile pe care le-au petrecut alături de Mutwa la lucruri incredibile, cum ar fi vindecarea unor muribunzi, cărora medicii nu le mai dăduseră nicio șansă. Mutwa a intrat în legătură cu spiritele morților care fuseseră rude cu ziariștii. Ceea ce le-a relatat Mutwa a fost ireal. El a descris momente și evenimente de o precizie uimitoare, față de fiecare ziarist, din viața intimă a acestora, aflate de la spiritele morților.
Sursa:http://www.efemeride.ro/samanismul-o-practica-care-imbina-meditatia-omul-si-spiritele-din-alte-dimensiuni

Modificarile genetice determina vampirismul

Cu toții ne-am întrebat ce este un vampir energetic? Există vampirii energetici? Cine sunt ei? În fiecare zi relaționăm, intrăm în contact cu alte persoane, cunoscute sau nu. Unele dintre aceste persoane ne seduc, altele ne enervează, ne creează o stare de disconfort.
Vampirul energetic ne acaparează tot ceea ce înseamnă viață personală și profesională. De regulă, el face parte din anturajul nostru și devine un fel de guru pentru nou. El este cel care la început s-a oferit să ne ajute, să ne asculte și încetul cu încetul, fără el, viața noastră nu mai are sens.
Vampirismul energetic este un fenomen cotidian, cu care ne întâlnim chiar dacă nu vrem. Specialiștii susțin că persoane apropiate nouă, pot deveni vampiri energetici. Partenerul, copilul, fratele, sora sau șeful și părinții pot avea această influență negativă, prin care echilibrul nostru fizic dar și psihic este dat peste cap. Vampirii energetici se împart în două grupe. Cei care produc acest fenomen involuntar și cei care se manifestă voluntar.
Vampiri energetici care în mod deliberativ practică astfel de tehnici sunt specialiști în ocultism, ei devin specialiști în a practica astfel de practici. Există mai multe tipuri de vampiri energetici. Acuzatorul sau intimidatorul este persoana care ne devalorizează în permanență, iar stresul la care suntem supuși ne poate fi fatal Negativismul lui pătrunde în câmpul nostru energetic, producând dezechilibre în ceea ce privește sănătatea noastră. O astfel de persoană este un bun manipulator și coleric prin excelență.
Interogatorul este persoana care în prima fază ne uimește prin curiozitatea sa, ca mai apoi, să constatăm că el fructifică ideile noastre. Este persoana care încearcă să ne imite, să fure ceva din identitatea noastră. Indiferentul este persoana care ne ignoră, este arogant, distant, misterios, lucru care ne enervează și ne face să fim dispuși la eforturi supraomenești pentru a-i intra în grații. Plângăciosul, omul care este mereu nemulțumit, care trebuie mereu compătimit și ascultat, este un vampir energetic care ne acaparează toată energia.
Tragedianul este persoana care pare să aibă în fiecare zi câte o tragedie. Totul este negru pentru el. El este fatalist prin excelență. Vampirul energetic este figura cea mai fascinantă a supranaturalului. El este frumos, pasional, distins, sadic sau gata de a se jertfi pentru noi. Unul dintre marii intelectuali ai secolului unu a fost Pliniu cel Bătrân. El s-a dedicat studiului vampirismului și vorbește într-o operă de-a sa, despre faptul că vampirilor le este frică de lemnul de frasin. Frasinul va deveni unealta principală împotriva vampirilor.
Cercetătorii vorbesc despre Human Vampiric Virus pe care anumite persoane îl dețin în ADN-ul lor. Nu se cunoaște originea acestui virus, care transformă persoana din una normală în vampir energetic. A fost avansată teoria conform cărei acest virus este de origine extraterestră. Alți specialiști pun această anomalie pe seama disfuncțiilor celulelor HEM, componente ale hemoglobinei. Ei susțin că este o boală ereditară. Persoanele cu astfel de afecțiuni sunt palide, nu suportă soarele, pot suferi afecțiuni ale pielii în cazul expunerii la soare, au tulburări psihice și dantura lor suferă modificări, colorându-se în roșu. În plus, ele pierd foarte mult sânge.
Știința medicală a acceptat că există modificări ale ADN-ului, care duc la aceste disfuncții. Adevăr sau fabulație vampirismul rămâne o fascinație. În fața avalanșei de mituri antice, cronici medievale sau istorii moderne, implicarea oamenilor de știință în studierea acestui fenomen, trebuie să recunoaștem că vampirismul există, îmbrăcând mai multe forme și că el este determinat de modificări genetice. În folclorul slav, poate izvorul cel mai puternic în domeniul vampirismului, se spune că pentru găsirea mormintelor în care se ascund vampirii este folosit un armăsar negru. Lăsat liber în cimitir, un astfel de armăsar perfect, fără nicio pată, va ocoli exact mormintele vampirilor.

Sursa:http://www.efemeride.ro/modificarile-genetice-determina-vampirismul

Din secretele meditatiilor: scopul final este obtinerea starii de “supraconstienta”!

Exista 4 tipuri de meditatii:

Repetitia mentala. Aceasta forma de concentrare implica preocuparea mentala exclusiva pentru un anumit eveniment. Exemplul clasic al concentrarii mentale repetitive este „mantra”. O mantra este un cuvant sau o fraza care se repeta mereu, de obicei in tacere, pentru sine. In aceasta categorie pot fi incluse si incantatiile. Meditatia transcendentala foloseste formatul unei mantre. In acest caz, mantra se alege dintre mai multe cuvinte sanscrite. Herbert Benson foloseste cuvantul „unu’” ca mantra pentru pacientii sai pe care ii trateaza de hipertensiune. O mantra budista tibetana in forma versificata este „Om mani padme hum” sau, pe scurt, „om”. Se spune ca si rugaciunea crestina „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul” este tot o forma de mantra.
Repetitia fizica. Aceasta tehnica implica indreptarea constientei asupra unui act fizic. Un vechi stil yoghin (hindus) de meditatie repetitiva se focalizeaza asupra actului fizic repetitiv al respiratiei. Diferite forme de control al respiratiei si de numarare a timpilor respiratiei, incluse in asa-numita „pranayama”, servesc ca baza pentru o forma de Hatha Yoga. Aspectul din Hatha Yoga cel mai bine cunoscut publicului este practica posturilor (numite „asane”). Musulmanii sufisti sunt cunoscuti pentru practica dansului continuu rotitor. Practicantilor acestui tip de meditatie li s-a dat denumirea de „dervisi rotitori”. In sfarsit, popularitatea jogging-ului in SUA a determinat studierea efectelor unei astfel de activitati. Unul dintre efectele raportate de practicanti este o experienta de tipul meditatiei. Aceasta ar putea fi provocata de respiratia in ritm constant sau de sunetul repetat al pasilor pe pamant.
Contemplarea unei probleme. Aceasta tehnica implica incercarea de a rezolva o problema cu componente paradoxale. Exemplul clasic este „koan-ul” din meditatia Zen. In acest caz, este prezentata contemplarii o problema aparent paradoxala. Un koan dintre cele mai cunoscute este: „ce sunet este emis la bataia dintr-o singura palma?”.
Concentrarea vizuala. Tehnica solicita concentrarea prin vizualizarea unei imagini. Aceasta poate fi o pictura, flacara unei lumanari, o frunza, o scena relaxanta sau orice altceva. „Mandala” este un desen geometric care reprezinta un patrat incadrat intr-un cerc, semnificand unitatea dintre om si Univers. Aceasta este deseori folosita in culturile rasaritene pentru concentrarea vizuala.
Este suficient daca se practica meditatia o data sau de doua ori pe zi, cate cincisprezece-douazeci de minute. Cele mai bune perioade pentru meditatie sunt inaintea pranzului sau inaintea cinei, desi daca se practica dimineata poate fi un start relaxant pentru intreaga zi.

In meditatie sunt implicati cinci pasi:
* Dificultatea respiratiei.
* Mintea ratacitoare.
* Relaxarea.
* Observarea detasata.
* Starea superioara a constiintei.

Chiar si in vechile scrieri hinduse sau ale budismului Zen despre meditatie se subliniaza ca este cu mult mai important da incerci sa atingi starea de supraconstienta decat sa ajungi la ea. Prin simplul fapt al dedicarii unui timp meditatiei, individul face un efort constient catre insanatosire. Acest efect, prin definitie, este antiteza tiparului comportamental care conduce la un stres excesiv. In timpul acestui proces, importanta meditatiei pur si simplu este mai mare decat cea a atingerii starii supraconstiente, astfel indepartandu-se mare parte din componenta competitiva, sau din analiza succesului fata in fata cu esecul. A doua particularitate a supraconstiintei este o crestere apreciabila a relaxarii.
 A treia caracteristica este aceea a observarii detasate. In scripturile indiene, aceasta insusire este descrisa ca starea in care cel care mediteaza ramane „spectator, repauzandu-se in sine” in timp ce observa mediul din jur. Aceasta este o stare de observare pasiva, lipsita de componenta ego-ului, in care cel care mediteaza „coexista” pur si simplu cu mediul, in loc sa se confrunte cu acesta sau sa incerce sa-l domine.
Ultimul pas in experienta meditativa este „starea supraconstienta”. Aceasta stare apare ca o suma a tuturor starilor anterioare, doar ca le intrece in intensitate.

Sursa:http://www.almeea.com/din-secretele-meditatiilor-scopul-final-este-obtinerea-starii-de-supraconstienta/

Dedublarea

Soldati romani vazuti in Algeria in vremurile noastre!

In continuare, iata o intamplare petrecuta in Algeria. Persoanele aflate intr-un autobuz “plin ochi” au coborit ca sa se intalneasca cu ghidul, pentru a vizita ruinele orasului algerian Blida, din secolul al III-lea… In acel moment, si-a facut aparitia o ceata de oameni imbracati foarte martial. Acestia purtau uniformele legiunilor romane, fiind condusi de un ofiter ce calarea un cal. Dupa 16 soldati obositi ce abia se mai tarau, urma un car ce asigura aprovizionarea trupei. La acest car era inhamat un magarus.
Heide Kroger, o persoana austriaca martora acestei intimplari atit de ciudate, peste ani, facea urmatoarea marturisire: “Soldatii pareau a fi vlaguiti din cale-afara… erau nebarbieriti, iar buzele lor erau pline de basici. Ei alergau pe langa autobuzul nostru, ignorandu-ne. Se comportau de parca noi nici nu existam pentru ei. Pe coiful ofiterului straluceau, in toata splendoarea lor, egretele rosii si negre. El isi conduse trupa in interiorul cetatii, pentru ca, apoi, ei sa dispara cu totul din fata ochilor nostri”.
In aceasta intimplare uluitoare, oare avem de-a face cu halucinatiile a 40 de oameni, care au sesizat ceva ce nu exista in realitatea noastra materiala? Nimeni, cu siguranta, nu va lua in considerare o asemenea ipoteza. Nimeni nu va putea contesta ca participantii la excursie – europeni, americani si japonezi – nu au fost martorii unei asemenea intimplari ce pare, intr-adevar, neverosimila. Nici nu se pune problema vreunei “smecherii”, ea ar fi fost data in vileag, fara doar si poate. 25 de persoane participante la aceasta excursie au fotografiat niste scene incredibile. Dar, dupa developarea filmelor, pe copiile fotografice, in afara de ruine, nu se mai vedea nimic altceva. Cum ar fi putut sa prezinte materialul filmului ceva ce nu apartine realitatii noastre si care a aparut, exclusiv, doar in constiinta participantilor la excursie, ramanand in amintirile lor? Dr. Howard Moser, ocupindu-se indeaproape de aceasta stranie intimplare, pe care a si comentat-o in diverse reviste de specialitate de pe continentul nostru, este ferm convins ca, in cazul soldatilor-fantome, observati de atita lume, este vorba despre niste “fiinte vii care respira”, numai ca ei apartin unei epoci care, conform numerotarii noastre, a fost acum circa 1.700 de ani.
Ca si in cazul multor altor aparitii din trecut, se poate spune: ele sint apropiate din punct de vedere spatial, dar foarte indepartate temporal. In acest caz, prin notiunea de “aparitii” se intelege perceptia cvasi-vizuala a unor manifestari inexplicabile din punct de vedere ortodox-fizic, din alte realitati, prin urmare ar fi vorba despre perceptia unor manifestari, chiar daca ar fi lumi paralele, epoci trecute (sau viitoare) si, poate, chiar combinatiile acestora. Aceste fenomene, avind in vedere legile fizicii traditionale, au un caracter contradictoriu, nu in sensul propriu al cuvintului, ci in sensul, exclusiv, fenomenologic, corespunzind gradului de receptare a acestora. Data fiind plurivalenta acestor fenomene, si aprecierea lor din punct de vedere calitativ este foarte neunitara. Cei din tabara contra vor include aceste fenomene in categoria patologica, dupa parerea lor, explicabila a erorilor senzoriale. Cu siguranta ca nimeni nu va pretinde ca a fost solutionata problematica halucinatiilor, iluziilor si a altor stari ale constiintei, aflata intr-un permanent proces de transformare, de vreme ce, inca, cercetarile din domeniul neurologiei si patologiei creierului nu ofera niste rezultate concludente. Ca urmare a unor analize temeinice a acestor fenomene, se poate afirma ca in spatele acestora nu se ascunde o mistificare a simturilor, o pacalire a unei stari de fapt, ci intra in discutie o lume plina de enigme – o alta realitate ce trebuie explorata in mod stiintific, obiectiv.

Alti soldati romani vazuti in Anglia!

In comitatul Yorkshire, din nordul Angliei, se afla orasul York, cel inconjurat de ziduri medievale fortificate, fiind socotit un mare centru cultural si al doilea ca importanta istorica din regatul britanic. Cronica sa coboara pina la anul 71, dupa Christos, cind guvernatorul Quintus Pettilius Cerialis a pus bazele celei mai nordice fortarete a imperiului. in vechiul oras York se gasesc stradute intortocheate, casute idilice prevazute cu structuri din grinzi si zabrele ori facute din caramida. Desi s-au scurs atitea secole, orasul vechi si-a pastrat atmosfera sa arhaica. Fiecare dintre acele cladiri atit de vechi isi are propria istorie, iar umbrele trecutului – aparitii de legionari, calugari dominicani, calai si domnite care si-au gasit sfirsitul in mod tragic – isi dau intilnire aici mai des decit oriunde altundeva. Mark Graham, cu al sau “Ghost Walks” – o romantica incursiune prin orasul vechi al Yorkului -, ne face sa retraim trecutul metafizic al metropolei fantomelor din Europa.
In anul 1953, ajutorul de instalator de 17 ani, Harry Martindale, aflat in beciul Treasure’s House, de pe Chapter House, pentru a se ocupa de repararea tevilor de incalzire de la subsol, vazu, intr-o zi, cum o formatie de soldati romani – condusi de un ofiter calare – a patruns in beci, strapungind zidurile acestuia. Dupa descrierea lui Harry, soldatii erau saracacios imbracati si, fara a-l baga in seama, trecura prin fata sa cu capetele plecate, disparind prin peretele opus. Asadar, o imagine fantomatica intr-un beci, iar soldatii se vedeau numai de la genunchi in sus, ca si cum ar fi pasit pe o strada aflata putin mai jos ca nivel.
Abia in anii ’60, acestui caz, care se mai repetase de doua ori in acelasi beci, i se gasi o explicatie satisfacatoare. in apropierea casei, despre care v-am relatat povestea cu beciul, efectuindu-se niste sapaturi, muncitorii au avut surpriza sa constate ca, pe linga alte descoperiri remarcabile din jurul casei, exact in acel loc, unde ajutorul de instalator a vazut fantomele soldatilor legionari, se afla o “sosea” strategica romana – Via Decumana. Aceasta se afla exact cu o diferenta de la pamint la genunchi mai jos de nivelul casei.
Acest caz devine si mai interesant, intrucat, prin semnificatiile sale, constituie un reper important al activitatii de cercetare a fenomenelor legate de fantome. Fireste, se poate obiecta ca in vechile si intunecoasele beciuri lucrurile se prezinta, oricum, altfel decat la lumina zilei. Neobisnuitele scene “din umbra”, reflexia luminii si o foarte pronuntata aptitudine imaginativa activizeaza, cel mai adesea, ideea ca am intalnit “fantome”, ca am vazut lucruri, ce mai tarziu isi gasesc o explicatie foarte simpla.

Aparitii fantomatice ale avioanelor

Dar ce ar trebui sa credem despre fantomele plastic-reale, pline de viata, ce se manifesta in atmosfera sterila a avioanelor de calatori? Acest lucru a durat mai multe luni de zile, chiar si in prezenta a numerosi martori oculari. In astfel de cazuri, filozofia arhetipurilor dezvoltata de C.G. Jung si alte teorii despre halucinatii sint depasite. Intrebarea este doar: Carui statut al realitatii ar trebui sa-i subordonam aceste artefacte ce actioneaza tridimensional.
La 29 decembrie 1972, un Lockheed Tri Star – Jet L 1011, apartinind Eastern Airlines, s-a prabusit in timpul unui zbor de noapte, in timp ce se indrepta spre Miami, venind de la New York, cu putin timp inainte de a ateriza. Cauza accidentului, asa cum s-a stabilit mai tarziu, provenea de la un banal defect tehnic in sistemul automat de conducere care, in schimb, a generat o grava eroare de pilotaj. Pilotii erau de parere ca avionul avea inca altitudine si era greu de inteles cum doar, in urma unei manevre, suprafata portanta a aparatului a atins pamintul. In urma impactului botul avionului s-a ingropat in pamantul mlastinos din Everglades. Din cele 178 de persoane aflate la bord, 99 si-au pierdut viata, printre acestea numarandu-se capitanul aparatului, Bob Loft, primul ofiter Albert Stockstill, inginerul Don Repro, precum si cele doua stewardese.
La scurt timp dupa tragicul eveniment, in alte aparate 310, mai ales in cel cu nr. 318, au fost observate aparitii de fantome care, din cauza faptului ca erau dese, au trezit o agitatie in toata lumea. Aparatele au fost dotate cu parti inca in stare de functionare ale jetului prabusit, mai des cu partea ce tinea de bucataria din avion. Aceasta trebuie sa fi dus la “germenul cristalizarii” aparitiilor fantomatice; acestea au durat pina in primavara anului 1974.
In tot acest timp, in zeci de cazuri, cele mai uimitoare au fost manifestarile a doi dintre membrii echipajului de zbor: capitanul Bob Loft si inginerul de zbor Don Repro. Blonda Ginny Packard lucra ca stewardesa, de 5 ani, in cadrul Eastern Airlines. Cel mai mult ii placea sa zaboveasca in mica bucatarie de la bordul avionului cu numarul 318, unde la o soba electrica ultramoderna se puteau incalzi, concomitent, 200 de preparate culinare. intr-o zi, cind Ginny isi arunca privirea asupra usii prin care se trecea de la bucatarie spre spatiul destinat controlarii electronicii de la bordul avionului, zari ceva neobisnuit. In fata usii plutea un norisor alb, nu mai mare decit o minge de tenis. Pulsa, se umfla, capatind marimea unei mingi de fotbal. Apoi, se intampla ceva ce-o lasa pe Ginny cu gura cascata: contururile structurii respective primira forma unui cap. Era capul unui om cu parul negru si timplele gri. Nu a apucat sa treaca prin iesirea ingusta sa fuga sus, cand capul acesta suferi si alte modificari. El purta ochelari si privea prin lentilele groase la figura ingrozita a bietei stewardese ce-si pierduse complet cumpatul. Imediat recunoscu aceasta figura. Era a inginerului decedat, Don Repro.
O alta stewardesa sustine ca ar fi vazut la bordul aceluiasi aparat, prin geamul cuptorului, clar si inconfundabil, figura lui Repro. O a treia stewardesa, Denise Woodroof, in timpul unui zbor de noapte, a constatat in bucataria de la bordul avionului o racoare neobisnuita, cu toate ca termometrul din incapere indica 90 grade Fahrenheit (33 grade Celsius). Inginerul de zbor a constatat si el ca este vorba despre “un frig siberian”. Senzatiile subiective de frig sunt, dupa opiniile parapsihologilor, simultane cu inceputul manifestarilor fantomelor. Din motive neelucidate, in cazul Denisei Wordroof, nu s-a ajuns pina acolo.
Seria de astfel de fenomene de la bordul aparatului cu numarul 318 a atins punctul culminant cand unul dintre vicepresedintii de la Eastern Airlines s-a confruntat personal cu un astfel de fenomen cu fantome. Acesta se indrepta spre cabina de clasa I, inainte ca pasagerii sa fi ajuns acolo, cand zari un capitan de zbor, in uniforma societatii ce o conducea. inveselit, s-a indreptat catre el, sa-l salute. Apoi el facu o constatare ingrozitoare. Mana pe care o strinsese, in semn de salut, apartinea lui Bob Loft, pilotul disparut in urma tragediei aviatice. In aceeasi clipa, pseudo-Loft disparu. Un gand a fost suficient pentru a trimite dedublarea nefericitului pilot inapoi in realitatea celor disparuti. Vicepresedintele a dispus cercetarea amanuntita a avionului. Fireste, nu s-a gasit nimic.
Dar asta n-a fost indeajuns. Alta data, Bob Loft a fost vazut simultan – capitanul de zbor si doua stewardese. El a disparut brusc din fata ochilor celor prezenti. Imediat, zborul a fost anulat. Teama amenintatoare de care au fost cuprinsi membrii echipajului era mult prea mare pentru a mai risca o alta prabusire. Cine stie de ce au fost crutati pasagerii si membrii acelui echipaj? Martorii fenomenelor respective au declarat, la unison, ca figurile acelor fantome puteau fi identificate, fara niciun efort. Loft si Repro au aparut numai la bordul aparatelor Eastern Airlines, fiind vazuti nu numai de fostii colegi si de cunostintele lor anterioare, dar si de multi dintre pasagerii avionului, ceea ce constituie un argument hotaritor impotriva ipotezei halucinatiilor.

Alte fenomene de dedublare

Putini stiu faptul ca, in a doua jumatate a secolului trecut, o serie de psihologi si parapsihologi au studiat si s-au documentat in legatura cu fenomenul aparitiei unor persoane aflate inca in viata, asa-numitele “sosii” (sau alter ego). Englezii F.W.H. Myers, E. Gurney si F. Podmore au strans intr-un volum (“Phantasms of the Living”) descrierile cazurilor celor mai convingatoare aparitii ale celor vii pentru a aduce putina lumina asupra acestui interesant fenomen.
Evidenta acestuia a dat de gindit si criticilor scenelor de aparitii, mai ales in legatura cu problematica lumii “de dincolo”. Cind “unul viu” se proiecteaza in constiinta altuia si daca el a fost perceput pseudo-vizual, in acelasi moment, de mai multi oameni, in astfel de cazuri se vorbeste despre “bilocatie”, care s-ar traduce prin acea rara aptitudine de a fi prezent, in acelasi timp, in doua locuri diferite. Se pare ca parintele franciscan Francesco Forgione – numit Padre Pio (1887-1968) – ar fi stapanit in totalitate acest talent. Si altii au reusit deja sa se proiecteze inconstient in “afara”, creind o dublura a propriei persoane.

Profesoara si dublura ei

Pe la mijlocul secolului trecut, in apropiere de Riga, capitala Letoniei, se afla un pension de fete, condus de frantuzoaica Emilie Sagae. Intr-o zi, profesoara explica elevelor sale o teorema. Pentru a fi mai bine inteleasa, evident, E. Sagee folosea si tabla fixata pe un perete. Deodata, stupefiate, domnisoarele vazura doua profesoare Sagee, stand in fata tablei. Ele semanau leit una cu alta, avand aceleasi gesturi, numai ca autentica Sagée tinea o creta in mina, ceea ce nu se observa la dublura ei, in schimb, aceasta din urma imita toate gesturile si miscarile celei autentice. Aceasta intamplare stranie a produs o vie agitatie in rindul fetelor de la pension. Toate cele 13 scolarite au vazut cele doua prezente ale profesoarei lor.
Dar nu intotdeauna activitatea Emiliei Sagee era sincrona cu cea a dublurii sale. Altadata, de pilda, mademoiselle Sagae se afla in curtea pensionului, culegand flori, in timp ce elevele aveau o activitate specifica clasei. Elevele au iesit afara pentru un scurt timp, au revenit si pe un fotoliu au zarit fantoma profesoarei lor. Imediat fetele s-au uitat si in gradina, unde frantuzoaica culegea inca flori. Dar ea se misca mult mai incet si arata de parca era vlaguita sau adormita. Apoi fetele privira din nou spre fotoliu. Acolo se afla pseudo-Sagee, tacuta si nemiscata. Asemanarea cu originalul era uimitoare. Cu un curaj nemaipomenit, cateva dintre fete s-au apropiat de fantoma pentru a o atinge. Fantoma nu reactiona in niciun fel. Ea ramase in aceeasi pozitie inca putin timp, dupa care, incet, se estompa. Cand fetele isi intrebara mai tarziu profesoara daca-si aminteste ceva deosebit de “orele” petrecute in gradina, aceasta a afirmat ca in timpul unei pauze facute ar fi “vazut” fotoliul gol. Atunci i-a venit in minte gandul: “Daca nu as fi plecata, fetele n-ar pierde timpul facand prostii”. Restul l-a aranjat inconstientul ei. E de la sine inteles.

Explicatii ale dedublarii

Fenomenul aparitiilor celor vii sau al celor decedati a atras atentia in mod deosebit lui Wheeler si Everett, care, in teoria lor referitoare la lumile paralele derivate din mecanica cuantica, aratau ca fiecare dintre noi, concomitent, poate exista nu numai in multele universuri paralele, ci si in trecut sau viitor. Noua ni se ofera o gigantica si durabila panorama a lumii, un sistem in care coexista realitati independente.
Fizicianul si laureatul premiului Nobel, prof. englez Brian D. Josephson, este de parere ca noi nu percepem aceste lumi paralele, intrucat, in mod permanent, se produc infiltratii in starea de veghe a constiintei noastre. Totusi, exista varii schimbari ale starii constiintei, prin care ele ne devin accesibile. Aceste schimbari pot fi: “halucinante”, numai in reprezentarea nostra; vizibil-plastice, ca intr-un film; “laptoas” sau/si transparente, intr-un stadiu de tranzitie “pe jumatate material”; evident si pe deplin materializate, in chip de fantome cu o viata specifica; acestea, aproximativ mai des.
Lumile paralele trebuie sa fie ordonate, unele fata de celelalte, nu numai spatiul, ci din punct de vedere holografic. Literatura de specialitate ne ofera numeroase cazuri in care apar manifestari de genul celor enumerate anterior. Aparitiile, daca sunt rapid urmarite de cineva, se retrag incet. Isi ocolesc urmaritorii fara efort – nu spatial, ci conform principiului holografic al existentei intrepatrunse, in domeniul superior ordonat al fiintelor, caruia, la urma urmei, ii apartine. De aceea ne si lasa impresia ca ne pot percepe.

Un baiat de pe vremea lui Mark Twain

Intr-o dupa-amiaza de iunie a anului 1973, Martha Tanguay din Livonia (Michigan) s-a dus in gradina pentru a lua rufele uscate de pe fringhie. Deodata, in fata ochilor ii aparu o figura care se apropie de ea venind din spate. Mai intii, doamna Tanguay se gindi ca-i vorba despre fiica ei, care o mai speriase si inainte, luind-o prin surprindere. De data aceasta a vrut sa i-o ia inainte. Se intoarse rapid si… ceea ce vazu ii inspira o teama accentuata. In fata ei se afla un flacau blond de vreo 18 ani, care purta o palarie de pisla cu borurile late, o vesta inchisa la culoare, o camasa fara guler, pantaloni maro pina la genunchi, o haina alba de lina si pantofi negri. Arata ca un tinar fermier din lumea lui Mark Twain, oricum o figura care reamintea de vremurile pionieratului american. in timp ce Martha si tinarul se priveau unul pe celalalt, cu multa curiozitate, faptura tinarului incepu treptat sa se estompeze. Din privirea uimita a baiatului, d-na Tanguay a tras concluzia ca, pentru el, si ea incepea sa se estompeze. Oare, la ce se gandea tanarul in momentele acelea? Cum o sa le povesteasca el parintilor si prietenilor despre strania intamplare la care participase?

Sursa:http://www.almeea.com/dedublarea/

Duhurile rele in marile religii ale lumii

In Vechiul Testament nu este clara semnificatia duhurilor. Uneori, traducatorii scriu „dumnezei” acolo unde scriitorii moderni ar folosi „spirite” (1 Regi 28:13, „un dumnezeu iesind din pamant”). Duhurile pot fi reprezentate prin statuete sau figurine pentru venerare. Aceasta practica a fost unanim condamnata de profetii Israelului, dar cu neputinta de dezradacinat. In Luca 8:27-33, cuvintele „duhuri” si „demoni” sunt folosite cu acelasi sens. Fiintele acelea nu puteau fi vazute, dar aparent erau duhuri rele care aveau nevoie de trupuri in care sa traiasca, pe care sa le „posede”.
Credinta ca duhurile pot „poseda” persoane este larg raspandita in Africa, Grecia si in toata Asia. Duhul care poseda va vorbi prin gura victimei sale, asa ca, deseori, se crede ca un pacient schizofrenic este posedat de un duh. Oamenii vor incerca sa inteleaga ce zice pacientul, crezand ca spusele sale s-ar putea sa fie oracolul duhurilor, cum era, intr;adevar, cazul in Luca 8, cand duhurile l-au proclamat pe Iisus fiul lui Dumnezeu. Departe de a bate campii, ca un nebun, omul posedat dezvaluie adevarul, asa ca trebuie luat in serios in contextul biblic.
Popoarele din Orientul Mijlociu au crezut din toate timpurile – si inca mai cred – ca lumea este plina de duhuri invizibile care zboara prin aer sau traiesc in copaci, in case, fantani si in multe alte locuri. In timp ce sufletul este totdeauna omenesc, fragil si slab in ce priveste moralitatea, leganat incoace si incolo de multele sale emotii, ca o trestie in vant, dar atragator si adesea iubitor, duhul poate fi independent de trup si poate calatori prin spatiu. Multe duhuri nu sunt deloc omenesti; ele pot fi duhuri din natura, animale sau chiar djinni, duhuri rele, satane etc.
In nicio limba nu se poate face o distinctie precisa intre suflet si duh; nu putem echivala usor cuvintele din diferite limbi: fiecare este expresia unei culturi unice si a unui mod de a gandi sau a unei cosmologii. Fenomenele naturale si plantele pot fi definite in mod stiintific, dar sufletele si stafiile vor fi totdeauna supuse experientei personale a vorbitorului. Este specificul unei limbi ca ea sa creeze cuvinte cu sensuri vagi, ca vorbitorii individuali si scriitorii sa-si exprime experientele si sentimentele personale.
Potrivit traditiei islamice, imparatia duhurilor este mai mare decat pamanturile oamenilor si ale animalelor laolalta. Imparatia lor umple aproape tot spatiul dintre cer si pamant. O anumita parte din aceste duhuri crede intr-unui Dumnezeu, dar altele sunt demoni necredinciosi; unele venereaza focul, altele soarele, luna sau vreo stea; sunt unele care adora apa, ca si cum aceasta ar fi o zeitate. Duhurile care se tem de Dumnezeu raman mereu langa oamenii cu minti asemanatoare cu ele, cu scopul de a se apara impotriva pacatelor si nenorocirilor. Celelalte tipuri de duhuri incearca intr-una sa-i necajeasca si sa-i batjocoreasca pe oameni sau incearca sa-i ispiteasca. O fac cu usurinta, deoarece ei se pot face invizibili.
Dupa ce i s-a dat comanda tuturor duhurilor, Solomon si-a exprimat dorinta de a-si vedea noii supusi in formele lor naturale. in curand, regele a vazut o multime de spirite, care aveau infatisari atat de monstruoase, incat chiar si regele lor omenesc s-a speriat. Nu stiuse ca fiinte atat de urate si diforme traiau in Univers: cai cu cap omenesc, camile cu aripi de vulturi puternice, fixate pe cocoase, pauni cu coarne pe cap, barbati cu picioare de magar. intrucat Solomon stia ca Jannu era stramosul tuturor duhurilor, 1-a intrebat pe ingerul comandant de ce variaza atat de mult trasaturile fizice ale acestor descendenti, toti verisori, care ar fi trebuit sa prezinte o oarecare asemanare de familie. ingerul a raspuns: „Oh, rege, aceste duhuri au pacatuit deseori impotriva legilor lui Dumnezeu, imperechindu-se cu diverse creaturi, asa ca odraslele lor au devenit monstri. Fiecare specie a creaturilor lui Dumnezeu se poate casatori doar in cadrul ei.”

Sursa:http://www.almeea.com/duhurile-rele-in-marile-religii-ale-lumii/

Zvastica, stravechi simbol religios

Prin zvastica se intelege o cruce echilibrata, cu bratele egale, indoite la capete in unghi drept, in sensul acelor de ceasornic, ori invers. Zvastica este semnul cel mai vechi si mai raspindit din lume, care a servit ca simbol religios la multe popoare orientale si ca emblema politica a nazistilor si a partidelor de tip fascist. Termenul german “Swastika” deriva din cuvintele sanscrite “su”, care inseamna “bine”, si “asti”, care se traduce prin “a fi”, altfel spus, prin “svasti” se intelege “starea de bine”.
In urma cu citiva ani, in Uniunea Europeana au avut loc discutii privind interzicerea zvasticii din cauza asocierii ei cu fascismul, cu ura si cu rasismul nazistilor, cu toate ca acest simbol a existat cu mult inainte ca el sa fie preluat de Adolf Hitler.
Daca astazi zvastica este cunoscuta doar ca simbol al nazismului, in trecutul indepartat ea a constituit unul dintre cele mai vechi semne cu substrat magic, fiind folosita atit de popoarele din Europa, cit si de cele din Asia si America Centrala. Popoarele antice vedeau in zvastica fie un simbol solar, fie un virtej creator in jurul caruia se etalau ierarhiile. Unele popoare vedeau in ea un izvor al vietii si fecunditatii sau o manifestare a trasnetului, ca semn al miniei divine. Oricare i-ar fi complexitatea simbolistica, zvastica indica clar, prin insusi grafismul ei, o miscare de rotatie in jurul unui centru nemiscat, care poate fi eul sau polul manifestarilor umane. Cu alte cuvinte, ea este simbolul unui ciclu in actiune, de manifestare si regenerare perpetua a naturii, iar bratele ei, indoite, indica cele patru puncte cardinale, sugerind stabilitatea.

Simbolismul zvasticii

Zvastica a fost folosita de mongoli, indieni, vikingi, celti, etrusci, traci, atlanti, greci si chiar de troieni, fiind descoperita de arheologul Heinrich Schliemann in ruinele fostului oras Troia. De-a lungul timpului, in diferite zone ale lumii, zvastica a avut numeroase denumiri, precum crucea indoita sau incirligata; crucea gammadion – pentru ca fiecare brat al ei seamana cu litera gamma greceasca; fylfot – un termen imprumutat din heraldica si arhitectura si insemnind “patru picioare”; roata soarelui; tetraskelion – adica “patru picioare”; “ciocanul lui Thor” – zeul fulgerului in mitologia scandinava etc. “Ciocanul lui Thor” a aparut in urma cu 5.000 de ani, sub forma unei cruci care, prin bratele ei egale, reprezenta cele patru forte primare si constituia un semn aducator de noroc. Cu timpul, aceasta cruce a fost inclusa intr-un cerc, care il reprezenta pe Creator, fara de care cele patru forte primare nu ar fi putut face nimic. Mai tirziu, bratele crucii au fost extinse peste marginile cercului, in unghi drept, de la est la vest, si cercul a fost mutat in centru. Aceasta reprezentare consemna faptul ca cele patru forte actioneaza in tot Universul, sub controlul Creatorului suprem. Cele patru brate ale crucii inseamna fiecare ceva: una inseamna “constructor”, alta “geometricieni”, a treia “arhitect” si ultima “cei trei pasi catre tron”, pe cind centrul zvasticii simboliza Pamintul.
Referindu-se la “ciocanul lui Thor” si la aparitia zvasticii, o legenda povesteste ca, la porunca Creatorului, cele patru mari forte primare au construit universul si tot ce exista in interiorul lui, dupa care au creat Pamintul si viata pe el.

Zvastica in religiile orientale

Tatuata pe corpul uman pentru a aduce noroc, zvastica este astazi un simbol important in religiile orientale, in special in budhism, hinduism si jainism, precum si in alte culturi asiatice, europene sau din America de Nord si Centrala, ea fiind considerata pretutindeni ca un simbol aducator de noroc.
Zvasticele sint motive ornamentale in arhitectura hindusa, in lucrarile de arta japoneze, indiene, chineze, coreene, dar si in arhitectura antica din Europa apuseana, unde apar frecvent in mozaicuri, frize si alte lucrari. De asemenea, anticele desene arhitecturale grecesti sint pline de motive reprezentind zvastici. in religia hindusa din India si Nepal, zvastica reprezinta un simbol foarte popular, care se intilneste pretutindeni: in temple, altare, picturi, icoane etc., unde, de regula, inlocuieste in inconografie roata. Tot in aceasta religie zvastica il reprezinta pe zeul creator Brahma, pe zeul hindus Ganesha – o divinitate a cunoasterii, dar si pe Surya – zeul soarelui. Hindusii considera zvastica sfinta si aducatoare de noroc, si de aceea o folosesc la decorarea a tot felul de obiecte din cultura lor.
Si in religia budhista zvastica este prezenta pe cartile sfinte budhiste, pe pieptul unor statui ale lui Budha, iar uneori imprimata chiar si pe picioarele statuilor. In China, zvastica este semnul numarului zece mii, care reprezinta totalitatea fiintelor si a manifestarilor, dar si forma primitiva a caracterului tang, care indica cele patru directii ale spatiului. Zvastica apare si pe gulerele bluzelor copiilor chinezi pentru a-i apara de spiritele rele.
In Japonia, zvastica il reprezinta pe Dharma – zeul armoniei universale si al echilibrului polilor opusi. Japonezii numesc zvastica “manji” si o folosesc drept indicator pentru templele budhiste pe hartile oraselor.
In jainism, religie si scoala filosofica indiana opusa brahmanismului, zvastica este singurul simbol sfint, considerat un semn aducator de noroc, si de aceea e prezent pe toate templele si cartile sfinte. Ceremoniile religioase din cadrul acestui cult incep si se termina, totdeauna, cu crearea unei zvastici din boabe de orez, in jurul altarului.

Zvastica in Europa

Francmasonii, care sint preocupati de simbolistica cosmografica, considerau centrul zvasticii ca fiind “Steaua Polara”, iar cele patru brate, cele patru pozitii cardinale ale Ursei Mari fata de ea. Despre autorul britanic Rudyard Kipling (1865-1936), care a fost puternic influentat de cultura indiana, se spune ca avea desenata o zvastica pe copertele cartilor sale, aceasta pina cind aparitia nazismului a schimbat sensul acestui simbol. Si cercetasii britanici au folosit zvastica un timp, dupa care au renuntat la ea tot din acelasi motiv. Cu toate ca nu a fost prea des folosita in arhitectura din Europa apuseana, un desen reprezentind o zvastica se poate vedea pe podeaua catedralei din Amiens (Franta).
Imparateasa Alexandra Feodorovna a introdus semnul zvasticii la curtea tarista, influentata de Badmaiev, un medium de formatie budhista din Tibet. Si pentru ca legatura oculta sa para si mai evidenta, pe un zid al casei Ipatief din Ekaterinensburg, unde bolsevicii au asasinat familia tarului, Alexandra Feodorovna a desenat o zvastica si o inscriptie cu un mesaj misterios referitor la o societate secreta, numita “Dragonul Verde”, originara din Tibet.

Cum a ajuns zvastica simbolul fascismului

Arheologul german Heinrich Schliemann a sustinut ideea ca zvastica este un simbol specific arienilor, teorie imbratisata si de Ernest Krauss, care a atribuit aceasta reprezentare poporului german. In 1908, Guido List a scris, intr-o lucrare, despre zvastica, considerind-o ca un simbol al puritatii singelui, avind o conotatie misterioasa, degajata din “Edda”, o culegere de traditii mitologice ale vechilor popoare scandinave. Faptul ca s-a scris mult despre zvastica a facut ca acest semn sa devina foarte popular in apusul Europei si sa apara reprezentat in numeroase desene in perioada 1880-1920.
Incepind cu anul 1920, zvastica a fost adoptata de nazisti ca emblema a Partidului National Socialist al Muncitorilor Germani. Inainte de a fi preluata de nazisti, zvastica a mai fost folosita ca semn politic de sustinatorii lui Schoenerer, un politician austriac antisemit.
Nazistii considerau ca acest simbol ar avea legatura cu faptul ca poporul german era descendentul rasei ariene, de aceea l-au adoptat ca emblema a partidului, numindu-o “Hakenkreuz” (crucea incirligata) si imprimind-o pe steag, pe banderole si ecusoane. in cartea “Mein Kampf”, Hitler scria: “Eu insumi, dupa nenumarate incercari, am conceput o forma finala; un steag cu un fundal rosu, un disc alb si o zvastica neagra in mijloc. Dupa mai multe incercari, am gasit, de asemenea, proportia ideala intre dimensiunea steagului si cea a discului alb, precum si forma si grosimea zvasticii”.

Zvastica in Romania

Zvastica a fost folosita ca emblema si de “Liga Apararii National – Crestine”, o grupare cu caracter fascist din tara noastra, condusa de A.C. Cuza. Intr-un articol, Alexandru C. Cuza scria ca zvastica este un semn arian, specific tracilor, din care ne tragem si noi, prin daci. El arata ca poporul roman a folosit de-a lungul istoriei sale zvastica, acest semn fiind intilnit pe monumente, pe cusaturile nationale, pe ouale de Pasti, pe podoabele bisericesti etc. Chiar si acoperamintul mormintului Mariei de Mangop, a doua sotie a lui Stefan cel Mare, este impodobit cu zvastici.
Zvastica mai poate fi intilnita si la picturile cunoscutei biserici “Trei Ierarhi” din Iasi, ctitorita de Vasile Lupu. A.C. Cuza mai arata ca zvastica reprezinta legatura organizatiei sale politice cu trecutul cel mai indepartat al poporului roman si constituie simbolul vointei de independenta a romanilor, ce izvoraste din lupta dusa de-a lungul veacurilor.

Sursa:http://www.almeea.com/zvastica-stravechi-simbol-religios/

Staretul Tadei atesta autenticitatea tuturor religiilor !

Traim vremurile de pe urma,dar nu vremuri in care ne ducem de rapa cu totii,ci vremuri in care ni se reveleaza ADEVARUL !!!
Staretul Tadei atesta autenticitatea tuturor religiilor dar si cele spuse de fizica cuantica ! Astfel de oameni au existat dintotdeauna,dar au fost ucisi cu cruzime de biserica care credea ca detine ADEVARUL ABSOLUT. Cele spuse de Parintele Tadei in acest interviu este total opus de ceea ce ne invata religia crestina in ziua de azi ! Uitati aici cateva fragmente extraordinare din interviu: “Chiar si necrestinii care au trait o viata cinstita si evlavioasa (conforma legiilor firii) vor fi primiti de Dumnezeu dupa moarte. Oamenii cu suflet nobil,linistit,pasnic,pot adesea sa vorbeasca in visele lor cu sufletele de care le e dor. Tot ceea ce doresti obtii. Nu suntem legati numai de lumea materiala,ci si duhovniceste,de lumea spirituala”

Staretul Tadei :
1.”Boala este o avertizare a omului ca nu este pe drumul cel bun.
2. Omul trebuie sa isi gaseasca pacea interioara,trebuie sa se linisteasca.Daca se linisteste fizic si psihic, iata (aceasta este) mamtuirea lui.Cand omul este linistit,sistemul nervos se relaxeaza si atunci totul ii este usor.
3. Omul e legat de lumea intreaga. Viata este una singura. Noi suntem legati prin energie Dumnezeiasca Unul este izcorul vietii,Care este pretutindeni si le tine pe toate.
4. Omul trebuie sa se supuna Voii lui Dumnezeu dupa cum ii este lui randuit. Sa fie multumit,sa dea slava lui Dumnezeu pentru toate.
5.Dumnezeu este pretutindeni prezent.Cand firea omeneasca isi vine in sine si se linisteste cu adevarat,omare energie dumnezeiasca poate sa fie lucratoare prin firea omeneasca.Dumnezeu este viata si energie,si el da viata si energie fiecarui lucru. Noi,neamul omenesc, suntem foarte tare legati intre noi printr-o energie de nedespartit. In lumea de astazi sunt multi depresivi ,oameni care isi pierd credinta.Slava lui Dumnezeu ca este pretutindeni prezent si ajuta pe fiecare,pe cel slab si pe cel tare.Toti au nevoie de ajutor.
6. Mandria este un mare pacat omenesc;vum il recunoastem in om ? Dupa jignirile pe care ni le aduc ceilalti si reactia noastra la acestea. De fiecare data cind ne simtim ofensati,cind cineva a spus sau a facut ceva care nu ne place,indiferent daca acest om are dreptate sau nu,suntem stapiniti de mandrie.6. Noi,fiecare suntem cei care ne cream armonia si dizarmonia noastra,si in cercul familiei, si in comunitate.Si la nivel de stat,este la fel. Depinde mult de dispozitia noastra mentala.
Parinte Tadei, putem sa avem o legatura sau sa intram in contact cu cei dragi noua,adormiti (intru Domnul) ? “Totdeauna cind ne gandim la ei,suntem in legatura cu ei.Cind ne rugam pentru sufletele lor,suntem in legatura cu ei. Oamenii cu suflet nobil,linistit,pasnic,pot adesea sa vorbeasca in visele lor cu sufletele de care le e dor. Tot ceea ce doresti obtii. Nu suntem legati numai de lumea materiala,ci si duhovniceste,de lumea spirituala. Mai mult suntem legati de lumea spirituala,decat de materie.Atunci cind ne dorim cu putere ceva,se pune in lucrare o energie rationala de legatura.Aceasta energie de legatura este mult mai precisa decat legaturile telefonice”.
Parintele Tadei: ‘Tot ceea ce am considerat in viata ca a fost mare rau si necaz pentru mine,vad abia acum ca nu a fost decat o mare binecuvantare care a facut sa se intoarca totul in bine. Aducerea aminte a unui pacat savarsit nu inseamna ca pacatul nu a fost iertat. Aceasta aducere aminte este numai o punere in garda,din vreme in vreme,pentru ca omul sa nu se mandreasca iarasi.De fapt omul este cel care nu se iarta pe sine,si nu Dumnezeu,si aceasta tot din cauza mandriei.Altminteri,semnul sigur ca pacatul a fost iertat este ca el nu se mai repeta si ca omul este cu sufletul linistit.
Chiar si necrestinii care au trait o viata cinstita si evlavioasa (conforma legiilor firii) vor fi primiti de Dumnezeu dupa moarte.
Chiar daca vrea sau nu,omul trebuie sa se roage pentru dusmani,pentru cei care nu ne iubesc. Nu poti sa fi bun daca, gandurile tale sunt rele. Din tine iradiaza neincetat o energie a raului. De aceea trebuie sa fim pasnici,linistiti,plini de dragoste si de bunatate.
Toate religiile spun acelasi Adevar,dar sub forme diferite.Parintele Tadei tocmai ne-a dovedit acest lucru. Realizarea pacii interioara este indemnul fiecarei religii de pe aceasta planeta. Religiile din Orient au spus dintotdeauna ca totul este energie si ca totul este interconectat. Budistii stiu de mii de ani ca omul poate comunica cu cei din lumea spirituala prin proiectie astrala si vise (vis lucid-constient). Stiinta de azi a demonstrat ca omu poate calatori in alte dimensiuni prin comutarea frecventei cerebrale de zi cu zi (beta-constient-lumea fizica-cele 5 simturi) in starea cerebrala alpha si theta. (subconstient-lumea spirituala-perceptii extrasenzoriale) Fizica cuantica de asemena ne spune ca totul este energie. Materia nu este altceva decat energie condensata,care vibreaza la o frecventa joasa. De mii si mii de ani ni se spune aceleasi adevar,dar din cauza sistemului corupt aceste cunoasteri au fost distorisionate si interepreate eronat in mod intentionat .
Sursa:http://revolutiaiubirii.wordpress.com/k-dezvoltare-personala/

Tacerea este comunicare… Aflati care sunt cele 11 tipuri de tacere!

Tacerea face parte din comunicare. Asa cum putem comunica prin absenta gesturilor, la fel de bine putem comunica prin absenta cuvintelor. Tacerea nu inseamna intotdeauna a nu avea nimic de spus, asa cum nu intotdeauna a vorbi inseamna a avea ceva de spus. Sunt momente in care prin tacere putem sa exprimam mult mai multe lucruri decat prin cuvinte. De ce alegem uneori tacerea in locul unui raspuns prin cuvinte? Poate pentru ca tacerea este susceptibila de ambiguitate, de echivocitate, in mai mare masura decat cuvintele; oamenii uneori nu au curajul rostirii, si atunci prefera sa inlocuiasca cuvintele cu o tacere sugestiva.

Sunt multe, foarte multe tipuri de tacere. Vom enumera cateva:

1) Tacerea cuiva care este tensionat, suparat, frustrat, aproape de a izbucni de manie;

2) Tacerea cuiva care este atent sa asculte sau sa priveasca sau care este fascinat de ceea ce se petrece in jurul lui;

3) „Tacerea de plictiseala” exprima o „deficienta” a situatiei, o evaluare negativa a ceea ce se intampla. Ea poate uneori chiar sa implice o atitudine de superioritate care ii va ofensa pe ceilalti;

4) Tacerea care apare pentru ca nu mai stim ce sa mai spunem, cea care se intampla cu un prieten nou sau in situatia cand ne aflam in fata cuiva ce abia ne -a fost prezentat. In timpul acestor intalniri ne asteptam la ceea ce spune fiecare. Tacerea este teama si poate reprezenta un sentiment de jena, o constiinta de sine devenita brusc prea ascutita;

5) Tacerea prezenta atunci cand reflectam la ceva ce ni se spune; in acest caz ne ia timp sa asimilam informatia;


6) Tacerea care exprima ca nu intelegem ceea ce ni se spune; in asemenea caz, putem sa fim intr -o asemenea confuzie, incat nu mai stim nici macar ce intrebari sa punem pentru a obtine o lamurire.

7) Tacerea de reverenta, de respect, de meditatie sau de contemplatie. Aceasta se poate produce intr -o biserica, in timpul unei rugaciuni, sau pentru ca vedem brusc ceva atat de minunat incat „ramanem cu gura cascata” ori profund emotionati.

8 ) Tacerea „dogmatica”, cea care inseamna: „nu mai am nimic de spus cu privire la acest subiect”.

9) Tacerea dintre doi indragostiti care nu fac altceva decat sa se tina de mana si care nu simt nevoia sa vorbeasca. Este o tacere plina de caldura si complicitate. Este gingasa, nu simtim nevoia sa o rupem, dimpotriva, vrem sa o prelungim, caci reflecta profunzimea relatiei noastre. Oamenii care se cunosc bine nu au neaparata nevoie sa vorbeasca pentru a comunica. O privire, un zambet le sunt suficiente si cuvintele nu sunt necesare.

10) Tacerea de durere si de suferinta este un alt tip. „Ei se priveau unul pe celalalt fara a spune un cuvant”. Aceasta este o tacere dificila. Stim in mod intuitiv ca cuvintele nu pot exprima simpatia si respectul pe care am vrea sa le oferim unei persoane care sufera. Simplu fapt de a fi prezenti este suficient.

11) Tacerea de sfidare, ostentativa, o specie de tacere calculata. Aceasta seamana intrucatva cu tacerea copilului care „face nazuri” fara a spune un cuvant, cu cea a prietenului care nu ne raspunde sau cu tacerea ce se asterne intr -o sala de curs, spre sfarsitul cursului, cand profesorul intreaba:”sunt intrebari?” si nimeni nu scoate un cuvant, de teama ca vor declansa explicatii ale profesorului care ar depasi ora de curs.
Sursa:http://www.almeea.com/tacerea-este-comunicare-aflati-care-sunt-cele-11-tipuri-de-tacere/